4 iunie 1944 o zi din istoria Reghinului care nu trebuie uitată!

0
FRATII DAVIDOVICS DIN REGHIN UCISI INHOLOCAUST

Azi, se împlinesc 76 de ani de la dramatica zi de 4 iunie 1944, când 3.149 de evrei din Reghin, Toplița, Ciuc și localitățile: Beica de Jos, Cașva, Gurghiu, Răstolița, Deda, Ditrău, Petelea, Suseni etc., au fost deportați din gara C.F.R. Reghin în vagoane de animale, deposedaţi de acte de identitate spre lagărele naziste din Auschwitz și Birkenau. Această destinaţie necunoscută până atunci de cei deportaţi avea să însemne pentru cei mai mulţi sfârşitul vieţii lor.

 


În timpul Holocaustului, evreii au fost uciși într-o varietate de moduri, începând cu camera de gazare, prin împuşcare, spânzurare sau incinerare, continuand cu înecarea, îngroparea de vii a acestora sau uciderea lor prin epuizare cu ajutorul muncii forțate, înfometare şi nu în ultimul rând prin supunerea acestora unor experiemente medicale infectandu-i cu diverşi viruşi mortali sau fiind ucişi prin lipsirea de îngrijiri medicale și ţinerea acestora în captivitate în condiții igienice inumane. Unii evrei s-au sinucis pentru a scăpa de arest și persecuția ulterioară sau pentru a pune capăt suferinței lor fără speranță de salvare.

Conform cercetărilor realizate de jurnalistul Robert Mihai Matei la deportarea evreilor din Ghetoul Reghin în lagărele de exterminare nazistă Auschwitz-Bierkenau din cei 3.149 de evrei, circa 1600 erau evrei localnici din care au mai supraviețuit circa 600 la finalul celui de al Doilea Război Mondial. Aproximativ 1.000 au fost ucişi dintre care peste 250 au fost sugari, copii şi adolescenţi. Trei dintre aceşti copii care au plătit cu viaţa lor doar pentru simplul fapt că sau născut evrei au fost fraţii Davidovics din Reghin care au fost ucişi împreună cu părinţii lor Davidovics Salamon şi Jolan Weiss în timpul Holocaustului. Trei copii a căror copilărie a fost furată de minţi bolnave care le-au răpit dreptul de a se juca, de a deveni copii majori, părinţi şi bunici.  Adolescenții cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani aveau șansa să supraviețuiască doar în cazul în care erau bine dezvoltaţi şi erau folosiți ca forță de muncă în lagărele de muncă silnică. Aşa cum a fost cazul reghinenilor: Abramovitz Lea, Blum Dov, Burk Rose, Farkas Sidonia, Ladislau Grün, Horovits Andor, Menahem Feyerworker şi alţii care au supravieţuit Holocaustului.  Bineînţeles că mai există supraviețuitori înregistrați ai Holocaustului din Reghin în ţară şi în străinătate însă este foarte complicat să fie identificaţi fiindcă mulţi și-au ascuns identitatea evreiască ani de zile după încheierea războiului, de teama altor persecuții.

FRATII DAVIDOVICS DIN REGHIN UCISI INHOLOCAUST
Fraţii Davidovics, Moshe, Ochi şi Erika din Reghin au fost ucişi în timpul Holocaustului de nazişti. Sursa foto :https://yvng.yadvashem.org/. Colaj foto: viselenuautermenlimita.ro

Singurul evreu născut în Reghin deportat din Ghetoul din Budapesta care a reuşit să îşi salveze viaţa evadand dintr-un lagăr nazist a fost William Stern. Acesta a evadat din Lagărul Bergen-Blesen din Germania în care au murit peste 70.000 de oameni în perioada 1941 – 1945. După eliberare reghineanul a emigrat în Marea Britanie la Londra. Supravieţuitorul evreu originar din oraşul Reghin din Romania a făcut cunoscută povestea sa, lumii întregi în anul 2001, după ce acordat un interviu despre experienţa trăită în timpul Holocaustului pentru „USC Soah Foundation” din California  – Institutul pentru istorie vizuală și educație, a foştilor supraviețuitori ai Holocaustului înfiinţat în 1994 de regizorul american Steven Spielberg. Dacă William Stern mai trăieşte şi azi pe 2 iulie 2020 ar trebui să împlinească venerabila vârsta de 91 de ani.


94722284_10219417939491957_1279506126534082560_nCel mai tanăr copil supravieţuitor al Holocaustului dintre toţi evreii care au locuit în oraşul Reghin este Sami Steigmann, care a supravieţuit miraculos după ce a fost deportat de autoritățile române în Transnitria în zona Mogilev-Podolski în anul 1941 împreună cu familia sa la varsta de 1 an şi 18 luni unde a fost salvat de o nemţoaică înainte de a muri de foame şi apoi a fost eliberat din lagăr  de Armata Sovietică. „Părinții mei mi-au spus că am fost supus unor experimente medicale naziste, dar nu au intrat în amănunte cred că le-a fost prea dureros să-şi amintească.  Tot ce știu este că am suferit toată viața de probleme la nivelul gâtului, capului și spatelui. Gravitatea a fost atât de mare încât am avut zile și săptămâni încât nu puteam să stau, să mă așez sau să mă plimb dar nu toate în același timp. Durerile de cap îmi erau atât de severe, încât plângeam de durere… ” declara Sami într-un interviu. În  ciuda experimentelor care s-au făcut pe corpul său şi de care nu îşi mai aminteşte Sami (n. în 21 decembrie 1939 ) şi orginar din Bucovina (Cernăuţi) a reuşit să se dezvolte şi să crească până la o înălţime de 1.66 cm, şi să trăiască ca un om normal. S-a mutat în Reghin cu familia după Al Doilea Război Mondial fără să cunoscă limba română dar pe care a învăţat-o. A absolvit clasele gimnaziale şi primare în oraş şi Liceul Nr. 2 promoția 1956. A muncit până în 1961 în cadrul Oficiului Poştal Reghin când a emigrat cu familia în Israel în oraşul Holom. Acolo s-a înscris la facultate şi a studiat contabilitatea/ CPA la Universitatea Evreiască din Ierusalim şi în paralel a ajuns eletronist în Armata Foreţelor Aeriene din Israel. În anul 1968 a plecat în Statele Unite ale Americii unde s-a căsătorit şi a locuit în Milwaukee,Wisconsin. A divorţat şi a revenit în Israel în anul 1983. Din anul 1988 locuieşte în New-York  unde a devenit un vorbitor motivaţional despre Holocaust şi antisemitism foarte popular în toată lumea. Sami care se aproapie de vârsta de 80 de ani continuă să inspire o mulţime de tineri ţinand conferinţe în şcoli, universităţi, prin intermediul interviurilor care le acordă la emisiuni de televiziune şi radio, prin apariţiile sale în presa internaţională şi nu în ultimul rând prin sfaturile care le acordă pe diverse forumuri publice. În anul 2019 a înfiinţat în New-York Fundaţia ,,Steigmann Peace and Tolerance Fundaţion” şi are totodată un site personal :  https://www.samispeaks.com/samisstory foarte sugestiv în care explică foarte concis :I am not what happened to me, I am what I choose to be” (Nu sunt ceea ce mi s-a întâmplat, eu sunt ceea ce aleg să fiu !).


1945 pe 21 Mai 1945 de Ziua Deportaților la Reghin a fost inaugurat un monument în memoria evreilor din Reghin morți în timpul Holocaustului pe amplasamentul fostei Fabrici de Cărămidă din Reghin din Strada Dedradului (azi Strada Mihai Eminescu) un monument care azi nu mai există.

2010  în acest an Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010, lista monumentelor istorice, pe care figurează și Cimitirul evreiesc municipiul Reghin sub „Pădurea rotundă” datat din sec.XVIII – XIX. 

2014 pe data de 12 mai s-au dezvelit în memoria evreilor deportați din Ghetoul Reghin în lunile mai și iunie 1944 la Auschwitz și Birkenau, două plăci comemorative pe frontispiciul Gării din Municipiul Reghin în prezența oficialităților locale și naționale. O placă este scrisă în limba română și una în limba maghiară și amintesc că : ,,În lunile mai și iunie a anului 1944, 131.639 de evrei bărbați, femei și copii din Transilvania de Nord aflată sub ocupația fascistă a Regimului Horthy. Au fost deportați de către Jandarmeria Hortystă și predați autorităților naziste aproape toți au fost exterminați din Gara Reghin au fost deportați în ziua de 4 iunie 3.149 de evrei. Fie ca memoria acestei tragedii să rămână vie ca un avertisment pentru generațiile viitoare. (Institutul Național Pentru Studierea Holocaustului din România ,,ELLIE WIESSEL” –Mai 2014).

Inițiativa a aparținut Institutului Național pentru Studirerea Holocaustului din România ,,Ellie Wissel”, Ministerului Transporturilor și Federației Comunităților Evreiești din România reprezentată la Reghin prin : Ioan Pintea, directorul general Regionalei C.F.R. Brașov, Alexandru Florian, director general al Institutului ,,Ellie Wiessel” din București şi rabinul Rafael Schaffer. 

  


Siteul viselenuautermenlimita.ro onorează an de an memoria martirilor din Reghin pe nedrept lăsaţi să-şi piardă viaţa. Marile lecţii ale istoriei trebuie să fie, peste timp, un îndemn la raţiune, la o mai bună înţelegere între ţări şi popoare, între etniile aceleiaşi naţiuni, între exponenţii unor curente de opinii care trebuie să găsească forţa şi înţelepciunea convieţuirii paşnice, în spiritul noii Europe. 

A consemnat Matei Mihai R. 

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *