Cine este femeia pentru care Octavian Ursulescu a ajuns în arestul Miliției și ras în cap de Securitate
Octavian Ursulescu a fost prezent de nenumărate ori în municipiul Reghin în calitate de prezentator la Concursuri Naționale și Internaționale de Dans Sportiv la Ziua Recoltei, Balul Însuraților sau la Zilele Chiherului și am discutat de mai multe ori. Odată l-am surprins la o terasă alături de mai mulți oameni de afaceri și oficialități și l-am provocat la un dialog mai puțin convențional care nu a fost niciodată publicat în mediul online motiv pentru site-ul viselenuautermenlimita.ro vă dezvăluie în premieră cine este femeia pentru care Octavian Ursulescu a ajuns în arestul Miliției și ras în cap de Securitate și ce a răspuns la întrebarea: care a fost cea mai frumoasă minciună pe care a spus-o unei femei?
Reporter: Cum s-a întâmplat trecerea de la concursurile de frumusețe la Dans Sportiv ?
Octavian Ursulescu: Nu e de fapt o trecere, profesez în paralel, deci este o nouă etapă și prezint în continuare și multe spectacole aceasta fiind specializarea mea numărul 1. În paralel am prezntat încă din anii 80 Concursul de Miss ”Muncă, Tinerețe, Frumusețe”, de la Costinești, care era vechiul Miss România, organizat de UTC, cu probe artistice și aptitudini coregrafice, cultură generală ceea ce dovedește că era peste orice concurs de Miss de azi, unde fetele apar în costume de baie, își plimbă fesele de colo, colo nici măcar nu spun o vorbă și li se pune o coroniță. Atunci se punea accent și pe talent. Să vă dau un exemplu una din campioanele de dans sportiv importante Corin Miulescu, devenită apoi Corina Ship după căsătoria cu Alfred a fost laureată cu premiul de popularitate de la Costinești din anii 80. Îmi amintesc că a prezentat o demonstrație de dans sportiv și atunci încă nu era campioană. Acolo a câștigat la prima ediție Matilda Pascal Cojocărița, în 1989 a câștigat Manuela Fedorca, cântăreață și prezentatoare TV, un premiu III a obținut Geanina Olaru și un premiu de popularitatea a obținut Geta Voinea azi vedetă care prezintă emisiunea „Hair & Style” la Euforia Tv. Decia iată sunt niște exemple că fetele care câștigau aveau talent și care se mențin și azi în topuri. La dans sportiv am început cu Titus Munteanu căruia îi datorez lansarea mea în televiziue. Prin 1989 ne-am gândit să facem un spectacol televizat de dans sportiv, începuse atunci mișcarea erau nuclee la Cugir, Oradea și Galați. Dar habar nu aveam notarea oficială internațională cum se acordă locurile pe podium, am făcut la Polivalentă într-o sală arhiplină, cu juriu presărat cu muzicanți: Oleg Danovschi, cu mari coregrafi de la operă și le pusesem niște plăcuțe în mână ca la „Steaua fără nume”, fără nici o legătură cu notarea oficială. Dar românii au fost îneebuniți de fenomen, era competiție, dar din păcate concursul filmat de noi nu s-a putut transmite pe micul ecran pentru că tovarășa de la Cabinetul II *(Elena Ceaușescu) a fost oripilată de ținutele latino ale dansatoarelor care se învârteau și li se vedeau chiloții la tv. Dar imediat după Revoluția din 1989 l-am transmis prin ianuarie, a fost prima transmisie oficială a unui concurs de dans sportiv din România. Apoi au urmat și altele și am început și eu să învăț până m-am specializat și azi prezint cele mai importante competiții de gen din țară, scriu despre dansul sportiv și admir această lume a dansului, care se luptă să pătrundă în această lume a sportului unde toți banii se dau pe fotbal din păcate.
Rep.: Care au fost cele mai mari ispite a lui Octavian Ursulescu de-a lungul vieții?
O.U.: Femeile normal. Întrebarea dă și răspunsul firesc e plăcut să ai ocazia să cunoști atâtea femei frumoase să le cunoști în diferite ipostaze, să legi prietenii din tinerețe și până acum. E un privilegiu pe care eu recunosc că mi la dat Dumnezeu datorită profesiei să cunosc multe femei celebre, pentru că altfel viața mea ar fi fost mult mai săracă. Au fost femei care mi-au îmbogățit viața și universul, mi-au dat din forța lor din energia lor pozitivă.
Rep.: Ce regrete vă încearcă în acest moment?
O.U.: Regret că în ultima perioadă încep să ne părăsească, oamenii extraordinari ai României și parcă începi să te simți cam singur. Mi-aduc aminte când mi-a murit primul coleg, de liceu, eram în clasa a XII a. S-a prăbușit cerul pe mine, mi s-a părut odios și era ceva inexplicabil la aceea vârstă 18 ani să îți moară un prieten. Era cu o fată, au petrecut o noapte singuri și în camera respectivă era o sobă cu lemne cu improvizații și emanații de dioxid de carbon, dimineață au fost găsiți amândoi morți dar îmbrățișați. A fost un moment care pe mine m-a marcat foarte tare, a fost primul meu contact cu moartea care îmi răpește pe cineva cunoscut. Acum anii trec, și încep să moară actorii mari, cântăreți: Dan Spătaru, Ștefan Iordache, Laura Stoica, Gică Petrescu, Gil Dobrică oameni pe care i-am prezentat în spectacole am stat cu ei la masă, Anda Călugăreanu care mi-a fost colegă de liceu și mulți alții. Cu acești oameni am făcut mii de km, în autocare am fost în turnee, în avion și acum îi pierd…încet, încet devin tot mai singur.
Rep.: Vă mai amintiți când a-ți plâns ultima dată?
Rep.: Eu în primul rând evit înmormântările cu obstinație, decât să mă fac de râs că plâng, că sunt un om slab mai bine îmi trăiesc suferința în tăcere și mi se pare prea dureros să vezi pe catafalc un om pe care l-ai avut alături zi de zi plin de viață. În general înmormântările artiștilor în România mi se par un spectacol de prost gust, eu detest ideea că trebuie să aplauzi un om mort dus la groapă. Ultimele aplauze, cum să aplauzi un om care s-a sfârșit? E un moment de durere de suferință, aplauzele sunt întotdeauna un moment de bucurie…tocmai de aceea îmi place să nu însoțesc oamenii pe ultimul drum și să le păstrez imaginea pe care am avut-o eu întipărită în minte. Dar să vă răspund la întrebare nu pot pentru că nu îmi amintesc când am plâns ultima dată.
Rep.: Ați cunoscut femeia ideală de-a lungul vieții ?
O.U.: Idealul este întotdeauna unul iluzoriu, fugi după un ideal și nu-l atingi niciodată. Idealul înseamnă perfecțiune, ori perfecțiunea nu există, sigur încercăm noi să ne construim idealuri din frânturi și fizic vorbind și sufletește dar de fiecare dată există minusuri. Probabil că dacă aș pune cap la cap mai multe din femeile pe care le-am cunoscut aș putea să contruiesc o femeie ideală. Nu am reușit încă să le alătur, dar poate că e chiar mai bine într-un fel pentru că nu e frumos să pui niciodată o femeie în balanță cu alta. Eu cred că femeia simplă, obișnuită poate oferii revelații mult superioare unei femei top-model sau a unei actrițe. Dacă ești un bărbat adevărat trebuie să ști să descoperi misterul dintr-o femeie, aparent oarecare. Nu există femeie oarecare, asta numai în ochii unui om prost, adică un om inteligent nu caută neapărat să trăiască o idilă cum vedem noi prin reviste și la televizor cu tot felul de domnișoare care trec prin patul unui și brațele altuia. Nu. Trebuie să reușească să cucerească o femeie obișnuită și atunci dacă ști să descoperi…să dai la o parte zgura și să găsești pepita de aur dedesubt înseamnă că ești un bărbat deosebit.
Rep.: Dacă tot vorbim despre femei vă mai amintiți care a fost cel mai nebunesc lucru pe care l-ați făcut pentru o femeie?
O.U.: Probabil că am făcut multe ca să trăiesc fierbinte, mi-aduc aminte în ultima clasă de liceu eram îndrăgostit nebunește de o fată evreică pe nume Alice și care nu se uita la mine, eram colegi și avea ea iubiți mai mari cu 3-4 ani cu mașină cu fițe…toți am trecut prin asta, fetele se uită la băieți mai în vârstă mai maturi. În fine eu eram mort după roșcata asta frumușică cu pistrui care nu locuia departe de mine și am aflat într-o vară că merge la mare și am pornit pe urmele ei. Am luat-o razna de nebun după ea, i-am luat urma să o văd să o abordez. Ea se ducea prin baruri se întâlnea cu tot felul de tipi, vă dați seama ce era în sufletul meu și într-una din seri mergând după ea am nimerit într-o discotecă pe valută și s-a făcut o razie a venit Miliția și s-au închis ușile. Românii ce să caute în discotecă pe valută? Nu aveau ce căuta și pe toți care ne-au găsit acolo ne-au dus la Secția de Miliție din Mamaia, ne-au ținut în picioare toată noaptea. Dimineața ne-au tuns la zero pe toți băieții cu fetele nu știu ce au făcut și nu aveam nici buletinul la mine, șansa mea a fost că tatăl meu se afla la Constanța la mătușa mea și am dat telefon și a venit el să mă ridice de la Secție tuns la zero. Deci așa am suferit eu această umilință din partea acelei fete Alice. Nu știu ce face acum această fată? Dar am înțeles că ar fi prin Germania dar de data asta nu mai merg după ea. Am fost deci un dizident tuns de regimul comunist din cauza unei femei.
Rep.: Aveți curajul să recunoașteți care a fost cea mai frumoasă minciună pe care i-ați spus-o unei femei?
O.U.: Probabil că toți mințim femeia exagerându-i calitățile, frumusețea, gingășia dar nici nu aș numi-o minciună. Pentru că eu sunt convins că atunci când îți place ceva, mai ales când ești îndrăgostit există această tendință firească de a fi orb, de aceea se spune orb din iubire. Sunt convins că o vezi mult mai frumoasă, dotată cu calități extraordinare dar sigur adeseori când te trezești dimineața s-ar putea să nu mai vezi cu aceiași ochi, dar atunci când i le spui ești sincer. Eu sunt convins că de multe ori am spus cuvinte de care pe urmă chiar eu m-am mirat că le-am rostit, dar atunci când le-am spus nu le-am spus în ideea de a minții. Nu poți să minți o femeie mai bine nu-i spui nimic…așa cum și femeilor le-aș dori să nu ne mai mintă, să ne spună ce teribili suntem, ce extraordinari, ce virili, unici că nu s-au simțit niciodată cu alți bărbați cum s-au simțit cu noi, vai da știm prea bine când se joacă teatru numai că uneori ne mai place și nouă să fim mințiți.
A consemnat Robert Matei
About Author
