90 de ani de la nașterea generalului Ion C. Scrieciu și trei ani de la moarte!
Anul acesta s-au împlinit 90 de ani de la nașterea generalului de divizie Scrieciu C. Ion și trei ani de la trecerea sa la cele veșnice. Site-ul ,,viselenuautermenlimita.ro”, îi aduce un ultim omagiu prin jurnalistul Robert Matei, care l-a cunoscut personal și a colaborat cu acesta în calitate de jurnalist din 2007 până în 2012.
Generalul maior Ion Scrieciu m-a impresionat ca personalitate şi, ca ţinută, a fost un general ad lítteram. L-am întâlnit de mai multe ori, atât la Filiala Mureș a veteranilor de război, cât și la evenimente private, l-am studiat și am povestit de câteva ori cu el. Era un om extrem de înțelept, care vorbea engleza și franceza și era un bun sfătuitor. Îi plăceau oamenii cinstiţi și muncitori. Aprecia oamenii deschişi, îi plăcea literatura, poezia și iubea istoria şi geografia militară. Odată chiar avea chef de povești la filială și am povestit multe și chiar mi-a arătat manuscrisul cărții ,,Armata Română – Tradiție și Continuitate ”, care o avea în lucru. Era o adevărată enciclopedie în materie de istorie militară, putea să îți povestească 24 de ore fără încetare. La 19 ani s-a înrolat voluntar în armată, a cunoscut ororile celui de-al Doilea Război Mondial, în calitate de artilerist, cu Regimentrul I Infanterie la acţiunile din Ungaria şi Cehoslovacia împotriva nemţilor, fiind comandant de aruncător de mine. După război a urmat o carieră militară de excepţie, de la soldat TR la general de divizie, după ce viața l-a purtat în 24 de garnizoane ale țării, cu serviciul. Din cei 39 de ani de carieră militară 12 i-a muncit în Târgu-Mureș până la trecerea în rezervă. La Târgu-Mureș s-a și realizat ca militar și ca om politic. În capitala județului a trăit 41 de ani și a fost locul unde a construit o casă împreună cu soția Malvina, pe Bulevardul Mareșal Ion Antonescu. Fostul general îmi povestea în 2009 că nu are nici un regret în viață și era foarte mândru de soția sa care era decedată de câțiva ani, dar care în tinerețe l-a urmat pe Scrieciu ca un soldat în toate garnizoanele în care a fost detașat cu serviciul și care la un momentdat din dragoste a părăsit un consiliu de miniștri de la București pentru un simplu locotenent.
Ion Scrieciu a înființat în 1984 Filiala Mureș, a Asociației Naționale a Veteranilor de Război, unde a îndeplinit funcția de președinte fondator. După trecerea în rezervă a fost primul Președinte al Consiliului Județean CPUN Mureș de după 1989, a fost consilier județean, și nu în ultimul rând președinte al ANVR în cadrul Filialei Mureș. S-a stins din viață în la vârsta de 87 de ani. A fost o eminentă personalitate a vieții publice românești și mureșene, în special. A fost înmormântat în data de 21 iunie 2013 la Cimitirul Bisericii de piatră din Târgu-Mureș.
S-a înrolat voluntar în Armata Română pentru a lupta în Al Doilea Război Mondial și a urmat cariera militară de la soldat TR la general de divizie
S-a născut în 2 iulie 1926 în satul Ghidici, comuna Piscu Vechi, județul Dolj. Clasele primare le-a absolvit în satul natal și apoi și-a continuat studiile la Liceul Teoretic din Craiova. La 19 ani Scrieciu s-a înrolat voluntar în armată, iar după război a urmat o carieră militară de excepţie, ajungând în final general de divizie. Ion Scrieciu s-a născut pe meleaguri doljene, dar cariera militară l-a adus la Târgu-Mureş, unde s-a stabilit împreună cu soţia sa Malvina. Armata l-a atras de mic, dragostea de ţară fiind o caracteristică a familiei sale. Bunicii săi au participat ca voluntari la luptele de la Plevna din 1877 în timp ce tatăl și unchiul său au luptat ca voluntari la Mărăşeşti şi s-au dus până la Budapesta cu Divizia I de Cavalerie. Viitorul ,,general”, s-a înrolat în armată ca voluntar în Divizia ,,Tudor Vladimirescu” fără să le spună părinţilor săi, în 1944 a aderat la Apărarea Patriotică, o structură ce sprijinea acţiunile armatei române pe front, cu haine donate de la populația civilă. ,,Fiind delegat să duc un astfel de transport pe frontul din Ungaria, am decis să mă înrolez în armata română, care lupta acolo”, mărturisea Ion Scrieciu, într-un interviu pentru cotidianul Adevărul, publicat în data de 30 septembrie 2009. În același interviu a mărturisit că din 2 februarie şi până în 9 mai 1945 a cunoscut ororile războiului. „În cele patru luni de zile petrecute pe front am participat cu Regimentrul I Infanterie la acţiunile din Ungaria şi Cehoslovacia împotriva nemţilor, fiind comandant de aruncător de mine. Meseria de artilerist era mai protejată pe front pentru că eram mai departe de linia I. În cele patru luni am stat în tranşee, ne-am mutat în adăposturi, am transportat muniţie şi am fost bombardaţi de nemţi”, povestea veteranul de război. Aruncătorul de bombe pe care îl transporta alături de alţi doi colegi era compus din trei bucăţi, fiecare de câte 25 de kilograme.
După cele patru luni petrecute pe front, Ion Scrieciu şi-a început cariera militară fiind trimis de unitatea în cadrul căreia a luptat la un curs pregătitor în cadrul Centrului E.C.P. la Breaza. În 1947 a dat examen la Şcoala de Ofiţeri de Infanterie de la Sibiu, pe care a absolvit-o în 1949. În 9 mai a fost avansat la gradul de sublocotenent. În același an a fost numit comandant Cp. Arc. Mine 82; Bg.4I.Mo.București. În 30 decembrie 1949 a fost avansat la gradul de locotenent. În 1950 a dat admitere la Academia Militară din Bucureşti şi fost admis ca elev la Facultatea de Blindate, Tancuri şi Mecanizate, pe care a absolvit-o în 1952. În același an a fost avansat la gradul de locotenent major. În perioada 1952-1954 a îndeplinit funcția de Șef de Stat Major la Regimentul 227 Tancuri-Turda, unde a fost coleg cu viitorul general Paul Cheler care în 1953 a devenit comandantul aceluiași Regiment. În 1954 Scrieciu a fost avansat la gradul de căpitan și un an mai târziu devenea Locțiitorul Comandantului C.A. pl. Tc. Timișoara. Din 1955 până în 1957 a îndeplinit funcția de Șef Birou Operații Divizia 91 Mecanizată Oradea, unde a fost avansat profesional la gradul de maior. Din Oradea s-a mutat în orașul Basarabi județul Constanța, unde a fost detașat ca și comandant al Regimentului 18 Tancuri. În 1962 a fost avansat la gradul de locotenent colonel și mutat ca locțiitor la Divizia 9 Mecanizată de la Constanţa, unde a lucrat până în 1965. Apoi a fost numit comandant la Școala de Ofițeri în Rezervă Nr. 2 din Lipova, unde a activat timp de trei ani. În 1969 Ion Scrieciu a ajuns la Târgu-Mureș, după ce a fost avansat la gradul de colonel, și numit Şef de Stat Major al Diviziei 6 tancuri din Târgu-Mureş. În 1972 a fost numit Comandant al aceleiași Divizii, iar doi ani mai târziu, la 48 de ani, Ion Scrieciu a fost avansat la gradul de general de brigadă, acesta conducând cu o mână de fier Divizia de Tancuri până în 1980. În perioada 1981-1983 a fost transferat la Craiova, unde a îndeplinit funcţia de şef de stat major al Armatei a III-a, până în anul 1983, când a fost trecut în rezervă.
Activitatea după trecerea în rezervă
În 1984 s-a stabilit la Târgu-Mureș împreună cu soția Malvina, au construit o casă. În același an a devenit președninte fondator al Filialei Mureș a Asociației Naționale a Veteranilor de Război din România, funcție pe care a deținut-o până în 1992. Imediat după Revoluția din 22 Decembrie 1989, Ion Scrieciu a fost numit primul președinte al Consiliului Județean al CPUN Mureș și membru permanent în CPUN București, prima structură post-decembristă condusă de Ion Iliescu. (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, a fost un organism provizoriu al puterii de stat cunoscut ca CPUN, a luat naştere în anul 1990 şi a fost condus de Ion Ilescu). Chiar dacă pe vremea aceea Ion Scrieciu a fost un fel prim prefect al judeţului Mureş, ca și cadru militar în rezervă a făcut tot posibilul ca populaţia să-şi păstreze calmul şi să nu se ajungă la violenţe. Atât românii cât şi maghiarii din Târgu-Mureş au dat dovadă de înţelepciune, deși în 20 martie 1990 generalul Ion Scrieciu a fost el însuși ținut „sub control”, sechestrat în propriul birou, cu cuțitul la gât. La propriu… Dar generalul a avut zile și a scăpat cu viață. În 1991 a fost președinte fondator al Filialei Mureș a U.C.M.R (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România). În perioada 1992-1996 a deținut funcția de consilier în cadrul Consiliului Județean Mureș. La 1 Decembrie 1999 Ion Scrieciu a fost avansat la gradul de General de Divizie în rezervă. În perioada 1997-2002 a avut activități în cadrul ANVR și U.C.M.R, filialele Mureș și a fost președintele Comitetului de acțiune ,,Mausoleul,, 2000. Iar din aprilie 2002 până în 2012 a fost președintele Filialei Mureș a Asociației Naționale a Veteranilor de Război din România.
Robert Matei