A murit torționarul comunist Alexandru Vișinescu. Loviturile preferate a Securistului care și-a făcut ucenicia la Miliția Reghin erau cele cu biciul…
Alexandru Vișinescu a murit luni, 5 noiembrie 2018 în spitalul închisorii Rahova la vârsta de 93 de ani. Personalul de specialitate a încercat să-l resusciteze în zadar, s-a sunat și la 112, dar nonagenarul a fost declarat oficial mort după o oră și jumătate. Pe 8 octombrie, Alexandru Vișinescu a ajuns la terapie intensivă, după ce a suferit o ruptură de splină şi fracturi ale coastelor. Alexandru Vişinescu a fost primul torţionar comunist din România condamnat pentru că i-a supus pe detinuţii politic la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană şi medicamente. De numele lui, anchetatorii au legat moartea a 12 români închiși în pușcăriile de exterminare comunistă. Loviturile preferate ale lui Alexandru Vişinescu erau cele cu biciul, după cum se consemnează în volumul lui Ion Diaconescu.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor “Luni, 05.11.2018, în jurul orei 13.00, personalul medical al Penitenciarului-Spital Bucureşti-Rahova a intervenit pentru acordarea primului ajutor în cazul unei persoane aflate în custodie, concomitent fiind solicitat sprijinul serviciului unic de urgenţă 112. În ciuda eforturilor depuse de personalul specializat, decesul persoanei în cauză a fost declarat în jurul orei 14.30. Aceasta se afla în evidenţa unităţii cu o serie de afecţiuni medicale cronice, pentru care se acordau îngrijiri şi tratament potrivit recomandărilor medicilor specialişti. În conformitate cu prevederile legale, s-a procedat la informarea: familiei persoanei condamnate, judecătorului de supraveghere a privării de libertate, Parchetului de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti, INML Bucureşti. Se pare că avocata lui Alexandru Vișinescu pregătea apărarea ,,torționarului” la CEDO, după ce instanţele din România au respins cererile de eliberare pe motive medicale formulate de fostul comandant de penitenciar.
Cum a ajuns Alexandru Vișinescu din sergent la Miliția Reghin pe funcția de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat și șef al Miliției Giurgiu ?
În 1948, Alexandru Vişinescu a fost încorporat la Centrul de Instrucţie de Securitate din Turnu Măgurele de unde a fost detașat să își satisfacă stagiul militar la Batalionul de Securitate 7 Floreşti din Cluj şi apoi la Miliţia orașului Reghin. Așa a ajuns în ,,orașul viorilor” în anul 1949, buzoianul Vișinescu pe când Securitatea Reghin era condusă de personajul de tristă amintire Alexandru Friedman unde a și învățat să își facă meseria pe pielea „duşmanilor poporului” din Reghin și împrejurimi, cum erau numiți deținuții politici în timpul represiunii comuniste.
Este de notorietate cazul martirilor, Grigorescu, Gheorghiu și Cengher, arestați pe Valea Mureșului de Serviciul de Siguranță din cadrul Poliției Mureș în urmă cu 70 de ani pe motiv că erau legionari și ar fi putut constitui un pericol pentru destabilizarea, naționalizării pe care comuniștii o pregăteau. La 29 decembrie 1948, cei trei au fost duși la Răstolița pentru o presupusă reconstituire. Acolo, legați în lanțuri, fiecare cu o pancartă atârnată de gât, pe care scria „Trădatori, Fasciști, Spioni” au fost purtați prin sat de către securiștii Mecegan, Friedman și Gancz. După ce i-au umilit în cele mai josnice moduri posibile, cei trei securiști criminali i-au dus pe arestați la confluența pâraielor Porcu și Tisa, în locul numit „Moara Dracului unde i-au împușcat fără judecată.
Se pare că aceștia au fost primi ,,profesori” ai lui Alexandru Vișinescu care în perioada 1948-1950 a participat intens la luptele cu partizanii din munți, fiind deseori folosit ca forţă de intervenţie în diverse operaţiuni de prindere sau anihilare a opozanţilor regimului. Din păcate despre activitatea din această perioadă, dosarul de cadre a viitorului torționar păstrează tăcerea.
La Reghin și-a însușit practica pentru ,,bestia” ce avea să devină Alexandru Vișinescu câțiva ani mai târziu după ce absolvea o școală profesională de Securitate ca în final să rămână în amintirea deţinuţilor ca un om de o cruzime extraordinară.
Dumitru Lăcătușu scria pe siteul ,,Lapunkt.ro” în articolul <Biografia unui torţionar: Alexandru Vișinescu> că ,,la terminarea stagiului militar, a fost recrutat pentru şcoala profesională a Securităţii, cunoscută în documentele epocii drept Şcoala lui Tudor Sepeanu, primul director al Securităţii Bucureşti şi şef al Serviciului Inspecţii. Una dintre tehnicile deprinse de elevii şcolii profesionale a fost <acţiunea de destrămare> a deţinuţilor politici. Conform declaraţiilor lui Tudor Sepeanu, cursanţii acestei şcolii au fost selecţionaţi din rândul cadrelor de miliţie. Iniţial, au fost aleşi pentru a o frecventa 100 de angajaţi ai Miliţiei, dintre care au absolvit-o 50. Alexandru Vişinescu a fost unul dintre ei.
Istoricul Mădălin Hodor (cercetător acreditat la Direcția de Investigații CNSAS) scria în articolul ,,Portret de torționar” Alexandru Vişinescu din Revista 22 în 2013 următoarele: ,,A absolvit cu media 5 (maximă în sistemul sovietic, adoptat atunci de România), a primit gradul de sublocotenent (20.05.1950) şi a fost repartizat într-o muncă de răspundere în cadrul Serviciului de Contrainformaţii al Penitenciarului Jilava.
Numit la înfiinţare, în 1949, Serviciul Operativ, apoi Serviciul Inspecţii (1950) şi, ulterior, Serviciul „D”, noul loc de muncă al lui Alexandru Vişinescu avea ca obiect „descoperirea informaţiilor nedivulgate în anchete de cei condamnaţi, pentru extinderea cercetărilor, legăturile existente în penitenciar, între deţinuţi sau între aceştia şi personalul de pază, controlul corespondenţei deţinuţilor, supravegherea contrainformativă a cadrelor închisorii (relaţii despre activitatea eventualelor elemente duşmănoase strecurate în aparatul administrativ şi de pază)”. Cât de importantă era activitatea ofiţerilor din acest serviciu o arată şi faptul că structura nu era subordonată conducerii penitenciarelor, activitatea acesteia nu era controlată nici de regionalele de Securitate, ci funcţiona „acoperit” în cadrul locurilor de detenţie, sub directa coordonare a Direcţiei a III-a Informaţii Interne.
Alexandru Vișinescu deși a dat multe rateuri în activitatea profesională și personală a fost protejat de sistem ani la rând inexplicabil.
Evaluarea a Direcţiei Cadre vis-a-vis de rezultatele și comportamentul ofițerului pe vremea când avea 45 de ani suna cam așa: Vişinescu Alexandru încă nu a înţeles pe deplin în spiritul eticii şi moralei socialiste, minimalizând rolul şi semnificaţia căsătoriei, aspecte care au fost discutate cu ofiţerul, prilej cu care a afirmat că va întreprinde măsuri corespunzătoare pentru a-şi întemeia o familie”.
În schimb chiar dacă nu avea prea multă cultură și morală Vișinescu și-a câștigat la un moment dat reputația de cel mai execrabil torționar fiindcă ajungea până la pedepsirea femeilor deţinute politic prin torturi aplicate în zonele intime. „Vişinescu este unul dintre cei mai mari torţionari ai României. În istoria penitenciarelor politice, el figura ca singurul care a torturat femei, adică le-a schingiuit în locuri sensibile. Era renumit pentru asta. Pe lângă că a făcut ce a făcut la Râmnicu Sărat, în plus de asta, a mutilat femei, a omorât femei, a făcut lucruri groaznice. Pur şi simplu, le agresa în zona genitală, deci le tortura în acest mod”, a declarat realizatoarea cunoscutului serial „Memorialul durerii”, Lucia Hossu Longin, potrivit ziarulring.ro.
În 1963, penitenciarul de la Râmnicu Sărat a fost desfiinţat. În urma desfiinţării penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a rămas în cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor, unde a îndeplinit în continuare funcţii de conducere: ofiţer controlor în Serviciul inspecţii din DGPCM, din 1965 a fost avansat locţiitor comandant pentru pază şi regim la penitenciarul Ploieşti iar în 1967 a ajuns comandant al Secţiei „Căscioarele” din cadrul penitenciarului Ilfov unde a mai muncit până la 3 iun. 1976.
Ultima funcţie deţinută de către torționar a fost cea de şef al Miliţiei Giurgiu între 1973 şi 1978 şi din care a fost pensionat.
În 2017 fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu-Sărat primește lovitura de grație … degradarea militară și condamnare la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii
Însă la 35 de ani după ce s-a pensionat și în timp ce trăia bine mersi într-un apartament în centrul Bucureștiului bucurându-se de o pensie generoasă, de 3.376 de lei care o încasa de la Casa de Pensii a MAI, Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au acuzat pe Vişinescu că, în perioada 1956-1963, când a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a persecutat deţinuţii politici încarceraţi.
Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost condamnat definitiv, în 10 februarie 2016, la 20 de ani de închisoare în dosarul în care a fost găsit vinovat de crime împotriva umanităţii, decizia fiind o premieră din punct de vedere judiciar. Vişinescu a fost primul inculpat care a fost condamnat pentru fapte comise cu peste 50 de ani în urmă.
Tot în 2017, instanța a hotărât și degradarea militară a lui Vișinescu și obligația de a plăti, în solidar cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul de Interne şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, 300.000 de euro cu titlu de despăgubiri urmaşilor victimelor sale, astfel: 50.000 de euro către partea civilă Nicoleta Eremia, 100.000 către partea civilă Elena Iacob şi 150.000 de euro Ancăi Maria Cernea.
Fostul torționar fusese operat luna trecută la Spitalul „Bagdasar Arseni” pentru o ruptură de splină și mai multe coaste rupte.
Oficial, Administrația Națională a Penitenciarelor a afirmat că Alexandru Vișinescu se rănise în urma unei căderi involuntare, rezultat al unui episod lipotimic, dar au circulat informații în spațiul public că ar fi fost, de fapt, bătut, când se afla internat în spitalul penitenciarului Jilava.
viselenuautermenlimita.ro
About Author
