AȘA V-AR FI SALUTAT GOGEA MITU DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A SALUTULUI

Mi-a plăcut postarea jurnalistului Ioan Romeo Rosiianu, de azi de pe pagina sa de Facebook intitulată „AȘA V-AR FI SALUTAT GOGEA MITU DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A SALUTULUI” şi mi-am amintit de faptul că tatăl naşei de botez al fiicei mele, Ziana a fost unul dintre puţinii prieteni adevăraţi ai uriaşului din Mârşani. E trist că nici până astăzi nu se ştie cu adevărat cine a fost cu adevărat Gogea Mitu? şi de ce a murit cel mai înalt român din toate timpurile ?Avea 2,42 m și 146 kg. S-a născut pe 14 iulie 1914 în satul Mârșani din Dolj, într-o familie cu 11 copii. Un circ din Cehia ajuns de la Praga pe malul românesc al Dunării l-a racolat pe uriaşul Mitu în adolescenţă pentru al prezenta în spectacole ca o raritate umană. Viaţa lui a luat o întorsătură la 180 de grade la vârsta de 17 ani când a fost angajat de un circ din Praga care-l prezenta în toate capitalele Europei, în reprezentaţii, ca o raritate umană.

După o perioadă petrecută alături de echipa din Praga, Gogea Mitu a ajuns la un circ cu adevărat faimos, la Circul Globus din Monaco care i-a propus olteanului (care putea atinge felinarele de pe stradă cu mâna) un contract mult mai avantajos din punct de vedere financiar. Rolul său în spectacole nu avea să se schimbe prea mult doar propaganda care i se făcea era realizată la un nivel mult mai mare ajungând pentru prima oară subiect de presă. Gogea Mitu continua să fie „omul rar”, piesa de atracţie a circului monegasc. Amatorii de senzaţii tari plăteau bani grei pentru o fotografie cu Gogea, iar unele poveşti susţin că putea îndoi o bară de fier forjat doar cu forţa braţelor.

După norocul venit din senin, tradus în contractul cu circul din Praga, Gogea Mitu nu putea bănui că destinul său va coti brusc încă odată. Autorul moral al schimbării de ocupaţie, de statut, a lui Gogea:un celebru promotor de gale pugilistice din perioada interbelică. Italianul Umberto Lancia a auzit, astfel, de statura impresionantă a unui român care străbate Bătrânul Continent cu caravane de circuri şi a întrezărit imediat o excelentă oportunitate de a câştiga bani şi imagine. Întâlnirea celor doi s-a produs cu ocazia unui târg din cartierul bucureştean Obor.

Italianul Umberto Lancia, fost boxer, l-a învăţat să boxeze. De altfel, primul meci al lui Gogea Mitu ar fi fost cu antrenorul său. Umberto Lacia l-a luat cu el în Europa. A făcut primele cursuri de box la Paris şi, după ce a dobândit cunoştinţele de bază, a fost aruncat în ring. Primul învins prin KO de uriaşul român a fost italianul Severio Gizzo, pe 7 iunie 1935. Primul meci de box jucat în ţară a avut loc pe fosta arenă Venus din Bucureşti. Se spune că, în ciuda tehnicii stângace şi a lipsei de experienţă, statura impresionantă a lui Gogea era, de fapt, punctul său forte ca boxer. Pe majoritatea adversarilor i-a învins prin KO.

Presa străină îl prezenta drept: „Goliat de România” sau „Uriaşul din Mârşani”. În următorii ani, Mitu a participat la o serie de turneuri de box în Italia şi Franţa. Românul a încasat sume impresionante pe care le trimitea acasă părinţilor. Mitu Gogea a ajuns titlu de senzaţie pe paginile multor prestigioase cotidiene din Europa. Presa pariziană l-a prezentat pe Mitu ca având 2,26 m şi 146 de kilograme. Ziarele din România l-au prezentat ca având 2 metri şi 42 de centimetri. Uriaşul cântărea, pe vremea când practica box, 146 de kilograme.

În 1936, în timp ce se întorcea cu trenul de la Istambul a simțit o stare de rău, a fost internat la Spitalul Filantropia din Bucuresti și s-a stins din viaţă pe patul acestui spital de tuberculoză. Uriaşul a avut puţini prieteni adevăraţi, unul dintre ei a fost Petru Gliga originar din Ibăneşti, de profesie tâmplar şi proprietar de atelier de mobilă care a lucrat mult timp şi ca recuziter la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” care a fost nimeni altul decât tatăl cântăreţei de muzică populară Natalia Gliga eleva celebrei Maria Tănase, supranumită „Pasărea măiastră” de către Nicolae Iorga. Din păcate am aflat de prietenia lui Petru Gliga şi Gogea Mitu de la regretata Natalia Gliga, naşa fiicei mele, Ziana, în ultimi ei ani de viaţă când o vizitam la casa ei de pe strada Spitalului de lângă Pădurea Rotundă…

Câte amintiri au avut împreună ardeleanul Petru Gliga din Ibăneşti şi olteanul Gogea Mitu din Mârşani la Bucureşti nu vom afla niciodată însă cel puţin am mai descoperit un nume care i-a fost alături uriaşului la toate meciurile din Bucureşti şi un om care nu l-a judecat niciodată pe Gogea Mitu fiindcă i-a ştiut necazurile, bucuriile şi rănile ascunse ale uriaşului care a plecat la ţărmul veşniciei la numai 22 de ani fără 22 de zile.

A consemnat Matei R. Mihai