ATENŢIE LA INTOXICAŢIILE CU CIUPERCI !

Oamenii folosesc ciuperci din perioada erei paleolitice sau epoca pietrei cioplite palaios- vechi, lithos-piatră, din limba greacă. Oamenii au cules ciuperci pentru se hrăni. Au învăţat astfel care le aduce o stare de bine, care îi ajută să învingă boli şi care erau toxice sau otrăvitoare. Dar aceste cunoştinţe s-au adunat timp de secole şi mai ales după învingerea superstiţiilor şi a fenomenelor mistice.

Putini cunosc faptul că omenirea nu ar putea exista fără ciuperci, sau poate ar arăta cu totul altfel. Fără ciuperci şi bacterii ne-am sufoca de gunoaie deoarece ele fac descompunerea materiai organice până la carbon, hidrogen, azot şi diferite materiale ce intră în circuitul biologic al plantelor, insectelor şi altor microorganisme. Unii experţi cred că exista aproximativ 1,5 milioane de specii de ciuperci din care doar 100 000 au fost descrise, dintre acestea peste 700 specii de ciuperci sunt comestibile de diferite grade.

Proteinele din ciuperci sunt superioare multor proteine din alte vegetale, având în vedere conţinutul în aminoacizi esenţiali. În urma unor analize s–a stabilit că 100-200 g ciuperci uscate consumate de cĂtre om Într-o zi, pot înlocui consumul de carne şi-i asigură un echilibru azotat normal.

O parte însemnată a populaţiei, în special din zona rurală, preferă să consume ciuperci care cresc în mediul natural, pe care uneori le şi valorifică în zonele urbane, sub pretextul că deosebesc ciupercile comestibile de cele cosiderate otrăvitoare.

Specile diferite de ciuperci cresc în zone naturale (păduri, pajişti), dezvoltarea lor fiind favorizată de perioadele cu ploi abundente, sau sunt cultivate în unitati specializate (ciupercării), unitaţi unde se practică tehnologii specifice, consacrate, pentru fiecare sortiment de ciupercă.

Atenţionăm populaţia că printre ciuperci exist diferite specii toxice, sau care pot fi letale pentru om, uneori chiar şi cele considerate bune pentru consum pot da simptome toxice, (exemplu, hribii sau champignon) şi care dacă sunt culese prea târziu sau dacă sunt atacate de paraziţi, ori au degerat, pot conţine substanţe toxice pentru organismul uman.

În România există aproximativ 50 de specii de ciuperci otrăvitoare (din cele peste 4000 de specii de ciuperci cunoscute) iar numărul acestora creşte de la an la an datorită mutaţiilor genetice, fenomen foarte derutant chiar şi pentru cunoscători.

Unele specii de ciuperci produc toxine rezistente la caldură, pe care nici măcar fierberea foarte îndelungată nu reuşeşte să le distrugă, provocând astfel otrăviri foarte grave, uneori mortale.

Există însă şi numeroase specii de ciuperci, care atunci când sunt crude, au un anumit grad de toxicitate, iar după o fierbere mai îndelungată devin total inofensive şi bune de consum.

ATENTIE! Unele specii de ciuperci sunt comestibile, altele sunt foarte toxice. Printre hribi, de exemplu, există specii bune de mâncat şi altele otrăvitoare. Nu consumaţi ciuperci culese din natură decât dacă sunteţi siguri că le-aţi identificat corect, de preferat cu ajutorul unei persoane care cunoaşte foarte bine ciupercile.