CINE A FOST DEPUTATUL DE REGHIN CARE DEŢINE RECORDUL DE A FI GENERALUL CU CEA MAI LUNGĂ PERIOADĂ ÎN FUNCŢIA DE ŞEF AL MARELUI STAT MAJOR AL ARMATEI ROMÂNE ?

Puţină lume ştie că Reghinul a avut cândva un deputat ales în Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române care a fost general de armată şi a îndeplinit funcţiile de: șef al Marelui Stat Major al Armatei Române în perioada 26 aprilie 1954 – 15 iunie 1965 și Comandant al Academiei de Studii Militare în perioada 15 iunie 1965 – 1 septembrie 1981.
L-a înlocuit pe generalul Leontin Sălăjan la Statul Major al Apărării şi după pensionarea sa a fost succedat de către generalul Ion Gheorghe a trăit aproape 100 de ani iar ca o recunoaștere a meritelor sale militare, a fost decorat cu numeroase ordine și medalii românești și străine, dintre care menționăm: Ordinul “Steaua Republicii Populare Romîne” – clasa IV, III, II; Ordinul “Apărarea Patriei” – clasa III; Ordinul “Meritul Militar” – clasa III, II, I; Medalia “Crucea de Război” (cehoslovacă) etc.
Da aţi ghicit este vorba de Ion P. Tutoveanu. Un om care a avut parte de un veac de viaţă dedicată unei cariere militare parcurse cu eleganţa unui spirit ce impunea respect din priviri, cu o voce calmă, caldă, cu o modestie pilduitoare, dar şi un tact inconfundabil, în relaţiile cu camarazii, fiind conştient de vremurile trecătoare, exigenţele schimbătoare şi evoluţia meteorică a liderilor politici deloc nemuritori.
CINE A FOST DEPUTATUL DE REGHIN ION TUTOVEANU ?
S-a născut la 26 decembrie 1914 în comuna Liești, județul Tutova.
A urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1933-1935) și apoi a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi de Infanterie din Sibiu.
După absolvirea Școlii de Ofițeri, a fost repartizat la Regimentul 10 Vânători din Tighina.
În perioada campaniei militare de pe Frontul de Est, a îndeplinit funcția de comandant de companie la Regimentul 10 Dorobanți din Divizia 6 Infanterie, participând la eliberarea Chișinăului, a Odessei și la bătălia de la Cotul Donului.
A fost luat prizonier de către sovietici și s-a reîntors în țară cu Divizia Tudor Vladimirescu (formată din prizonieri români), participând la Campania din Vest și îndeplinind funcția de șef de stat major de regiment și operator în statul major al Diviziei. A ajuns cu armata română până în Cehoslovacia.
Ulterior a urmat cursurile Școlii Superioare de Război (1946-1948), după care în anul 1949 a fost trimis la specializare la Academia Militară Superioară a Statului Major General din Uniunea Sovietică.
În anul 1951, reîntors de la Moscova, este numit ca locțiitor al șefului Direcției Operații din Marele Stat Major și ulterior șeful acestei Direcții.
În perioada 26 aprilie 1954 – 15 iunie 1965, generalul Ion Tutoveanu a îndeplinit funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române și adjunct al ministrului forțelor armate.
În paralel cu funcţia de şef al Marelui Stat Major, la alegerile pentru deputaţi în Marea Adunare Naţională din 5 martie 1961, Ion Tutoveanu a fost ales în Regiunea Autonomă Maghiară ca deputat de Reghin.
Ion Tutoveanu deține recordul de a fi generalul cu cea mai lungă perioadă în această funcție. De asemenea, este singurul general care a luptat în cel de-al Doilea Razboi Mondial în Campania din Est, Campania din Vest și a condus Marele Stat Major după 1945.
Între anii 1965-1981, generalul de armată Ion Tutoveanu a îndeplinit funcția de comandant al Academiei Militare din București. În anul 1981 a fost trecut în retragere la vârsta de 67 ani.
S-a stins din viaţă la 26 iulie 2014 în Bucuresti la vârsta de 99 de ani şi 7 luni.

Sursa foto şi text: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Tutoveanu