Cine ar fi trebuit să moştenească averea Doctorului Eugen Nicoară
În 3 mai anul acesta, s-au împlinit 31 de ani de la trecerea la cele veşnice a celui mai controversat doctor din istoria Reghinului. În urma unor cercetări amănunţite în arhiva Protopopiatului Ortodox Reghin am descoperit un lucru inedit, doctorul Eugen Virgil Nicoară a avut un copil legitim recunoscut de acesta şi botezat chiar de protopopul Reghinului, Dumitru Antal, la aceea dată (nepot al Patriarhului Miron Cristea care avea să devină mai târziu vicar-patriarhal). Descoperirea vine să contrazică toţi biografii de până acum, care s-au ocupat de viaţa şi opera lui Eugen Nicoară pe tărâm cultural şi ştiinţific, care au susţinut că doctorul nu ar fi avut copii legitimi. Au circulat de-a lungul vremii mai multe zvonuri, legate de faptul că Eugen Nicoară ar fi avut mai multe amante şi bineînţeles mai mulţi copii ,,din flori,, dar chiar şi aşa dacă, doctorul nu i-a recunoscut oficial, le-a lăsat, moştenire la fiecare dintre aceştia câte o casă.
,,Gura lumii” spune că unul dintre aceşti copii ar fi fost Traian Chirileanu jr. (care în 1948 a terminat ca şef de promoţie facultatea de Medicină din Cluj), dar în realitate el a fost copilul dr. Traian Chirileanu senior, din Petea de Câmpie, cel mai bun prieten al lui Nicoară în perioada studenţiei la Cluj şi la Budapesta şi care pe patul de moarte i-a cerut reghineanului să îi adopte fiul. Un alt zvon era că a avut un “copil din flori” pe care l-a conceput cu una dintre slujnicele sale, dar pe care nu l-a recunoscut niciodată oficial în acte, însă care se pare că, după 1989 a moştenit unul dintre imobilele doctorului datorită faptului că acesta a pus pe numele unei slujnice o casă după ce a început să fie persecutat de către Organele de Securitate.
Doctorul Nicoara, a fost arestat de 6 ori în perioada 1941-1964 dar niciodată nu a fost condamnat sau tradus în faţa instanţelor de judecată decât în 1953 când a fost achitat. Revenind la problema copiilor dincolo de presupuneri şi suspiciuni, Registrul Botezaţilor pe anul 1925 al Protopopiatului Ortodox Reghin, confirmă faptul că în 27 mai 1925, prima soţie a doctorului Lucreţia Oniţiu din Miercurea Sibiului, medic de profesie a născut o fiică care a primit numele de Maria Eugenia Minodora Nicoară. Fetiţa a fost botezată în 2 iunie de Silvia Truţa (soţia avocatului Eugen Truţa care asigura asistenţa juridică a doctorului ) şi Ioan Candrea din Sibiu, care însă, din păcate a decedat la 14 zile de la naştere, fiindcă suferea de o boală extrem de gravă: debilitate. Trupul fetiţei a fost înmormântat în 9 iunie de către preotul Dumitru Antal. Cât de profund l-a marcat această tragedie pe Eugen Nicoară nu vom ştii niciodată, însă e foarte misterios faptul că doctorul nu a pomenit de acest copil în memoriile sale.
Într-o biografie scrisă de doctor la Securitate, acesta recunoaşte că s-a căsătorit în 1921 cu Lucreţia Oniţiu din Sibiu ,,dar din cauză că suferea de o boală incurabilă, de care ea nu era de vină şi de care nu aveam nicio cunoştinţă înainte de căsătorie prin sentinţa Tribunalului din Tîrgu-Mureş am divorţat de ea în anul 1926, iar ea a şi decedat”, preciza doctorul fără a face vreo referire la fiica sa. La fel de bizar este şi faptul că, un an mai târziu, la 19 august, doctorul se recăsătoreşte la Budapesta cu Maria Manglicz medic de profesie, pe care a cunoscut-o prin mama ei, Carolina Papp (originara din Covasna), care lucra ca soră de caritate la Spitalul “Crucea Roşie” din Budapesta, unde Nicoară şi-a completat studiile în perioada 1 iulie 1915 – 1 septembrie 1919 ca medic secundar.
Însă după descoperirea unor noi documente se pare că ce-a de-a doua soţie i-a fost sortită de divinitate. Eugen Nicoară cunoscându-şi ce-a de-a doua soţie în Budapesta pe când avea 10 ani. La cererea mamei sale el a meditat-o pentru a învăţa limba română, germană şi latină în timpul liber când nu era în spital.
Şi atât de bine a meditat-o că după 11 ani i-a devenit soţie. Nicoară a revenit în ţară pentru a fi prezent la 1 Decembrie la Marea Adunare de la Alba-Iulia, pentru a fi martor la unire, dar ce nu ştiau biografii doctorului până acum este faptul că acesta când a părăsit Budapesta, a asigurat-o pe Carolina Papp că se va întoarce peste câţiva ani să se căsătorească cu fiica sa, care până atunci va trebui să termine liceul şi medicina. ,,Despărţirea a fost nespus de dureroasă pentru toţi dar glasul de chemare la îndeplinirea datoriei faţă de neam şi glia străbună a învins sentimentele inimii,, scria Nicoară în 1972 despre acest capitol al vietii sale.
Şi aşa a fost într-o formă sau alta, chiar dacă Eugen s-a întors după 8 ani divortat şi cu o căsnicie ratată la activ. Cel de-al doilea mariaj al doctorului a fost unul fără copii şi cu o mulţime de năbădăi în perioada comunistă, soţii Nicoară fiind scoşi din casa lor de organele de Securitate, anchetaţi, arestaţi pentru sabotaj sau deţinere de aur. Apoi şi mai grav, autoritatea administrativă locală a tăiat pensia doctorului pe motiv că a fost în tinereţe conducătorul mai multor partide burgheze. În decurs de patru ani de la prima arestare a doctorului, familia Nicoară a fost mutată în 6 domicilii forţate, ajungând în 1956 să locuiască 7 persoane într-o singură cameră şi să facă consultaţii medicale într-un cabinet lângă coteţul porcilor. Puţini reghineni ştiu că Maria Nicoară era considerată în epocă, una dintre cele mai frumoase femei din oraş şi care, pe lângă faptul că îşi permitea să se îmbrace de la Paris, Italia sau Budapesta era şi o profesionistă desăvârşită, care a fost mulţi ani şefa Secţiei de Ginecologie a Spitalului Reghin şi avea o specializare în chirurgia estetică făcută la Paris.
Ce ar fi putut moşteni Maria Eugenia Minodora Nicoară?
Dacă soarta ar fi fost alta şi Maria Eugenia Minodora Nicoară ar fi supravieţuit, după Revoluţia din 1989 ar fi avut vârsta de 65 de ani şi ar fi putut moşteni o mulţime de bunuri, imobile şi foarte multe volume de medicină rarisime. Conform unei cărţi tipărită în perioada interbelică şi care a fost distrusă de comunişti, reiese faptul că dr. Eugen Nicoară ar fi fost proprietarul a 17 imobile şi a mai multor pământuri, deci un om extrem de bogat în epoca sa de glorie. Alte argumente care vin să confirme faptul că era un om bogat, reies din faptul că Eugen Nicoară era printre puţinii reghineni de origine română care în perioada interbelică deţinea un autoturism ce constituia în epoca vremii un lux şi instrumentar de ultimă generaţie.
S-a îmbogăţit datorită profesiei sale şi cu ajutorul unui bisturiu care l-a făcut cunoscut în toată ţara ca practician, deoarece acesta a fost un doctor ancestronic care a abordat întreaga gamă a intervenţiilor ce se practicau în epoca sa, începând de la strumectomie, la rezecţia de stomac şi terminând cu histerotomia lărgită. De remarcat este faptul că în perioada 1929-1934, în perioada marii crize economice, Eugen Nicoară a făcut un gest inegalabil în istoria oraşului de nicio altă personalitate a vremurilor noastre: şi-a retras aproape toţi banii economisiţi la Banca “Mureşeana” şi a angajat zidari, dulgheri, tâmplari muncitori necalificaţi şi cărăuşi, cu ajutorul cărora a scos nisip şi pietriş din Mureş şi s-au construit sute de mii de cărămizi pentru edificarea noului spital al oraşului, pe care l-a pus la dispoziţia binelui colectiv al poporului.
În numele ,,Astrei,, doctorul a organizat serbări, conferinţe, coruri în oraşul Reghin, precum şi în toate satele din protopopiatul Reghin care toate au generat sacrificii, timp şi bani. Ba mai mult doctorul Nicoară a cumpărat de la Paris, în perioada interbelică un aparat ,,cinematograf,, şi diferite filme, printre care şi pelicula „Viaţa Domnului Iisus” care apoi a fost prezentat în fiecare comună şi în sate, în biserici, în fiecare seară trecând cel puţin prin două localităţi. Pe doctorul reghinean nu l-a interesat cât de scump a fost acel aparat pentru că el urmărea întărirea credinţei străbune împotriva diferitelor secte, care se arătau sporadic.
În 16 august 1934, printr-un act notarial, l-a donat Episcopiei Ortodoxe din Cluj, drept recunoştinţă că în timpul studiilor a fost ajutat financiar de Biserică. Donaţia a fost autorizată în 19 ianuarie 1935 de însuşi ministrul Al. Lăpedatu. Din ziarul ,,Glasul Mureșului,, din iunie 1935 aflăm că dr. Eugen Nicoară a făcut o donație pentru construirea Catedralei Ortodoxe din Târgu-Mureș în valoare de 4.000 de lei. Dintr-un proces verbal încheiat cu prilejul Adunării Generale a Băncii “Mureşeana” din 1936, reiese că doctorul făcea parte din Consiliul de Administraţie al instituţiei bancare şi chiar şi după construirea unui spital, încă mai deţinea 5000 de acţiuni. Totodată, dacă luăm în calcul faptul că Palatul Cuturii din Reghin, azi Casa de Cultură “Eugen Nicoară” a costat la vremea edificării 5 milioane de lei, (bani proveniţi din economiile soţilor Nicoară, Eugen şi a celei de a doua soţii Maria), care la 1 octombrie 1938 era ridicat. Din acest motiv Eugen Nicoară şi-a permis un concediu în Italia împreună cu soţia… Cu astfel de argumente putem afirma că până la venirea comuniştilor la putere, familia Nicoară a fost cu siguranţă una dintre cele mai bogate familii din oraş. Datorita notorietăţii sale în perioada interbelică Dr. Erugen Niocoară a avut cel putin 6 întâlniri cu Regele Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen, iar la două dintre acestea reghineanul a fost distins în public cu decoraţii de ordin sanitar şi militar.
Dacă ar fi să ne referim la bunuri de valoare ale doctorului Eugen Nicoară, aflăm din ,,Memorile Dr. Eugen,, scrise în 1972 ca în 1941 dupa ce a scăpat din arestul poliţiei hortyste şi a fost internat la Clinica de Psihiatrie unde a fost luat sub aripa profesorului universitar Miskolczy, care l-a luat sub îngrijirea sa personala şi la izolat într-o cameră lângă alienaţi, care făceau gălăgie neîncetat. ,,Mi s-a dat un îngrijitor special, plătit de soţia mea, dar într-o noapte m-a părăsit, după-ce m-a jefuit de tot ce aveam: un ceas foarte scump de aur, cumpărat cu multe mii de lei în Elveţia, cu marca “Zenit”, decorat cu pietre scumpe încadrate în aur. Mi-a luat costumul nou, paltonul, pălăria, ghetele etc. Nu s-a putut da de urma lui” consemna Nicoară.
În „Statele de plată din Reghin” ale patronilor din oraş de după Al Doilea Război Mondial apare şi doctorul reghinean care în perioada 1948-1950 împreună cu soţia sa au avut 6 angajaţi, o bucătăreasă, un muncitor agricol, un vizitiu şi servitoare. De exemplu o bucătăreasă căştiga între 600 şi 1000 de lei, vizitiul doctorului câştiga lunar 1000 de lei în timp ce o servitoare ajungea la 3328 de lei. Dintr-un alt înscris al reghineanului aflam că i-au fost confiscate de angajaţii Biroului de Siguranţă, în urma unei percheziţii, 200 de monede de aur, din colecţia Regelui Mathias şi alte două ceasuri din aur pe care doctorul nu a mai reuşit să le recupereze niciodată. Un alt imobil vânat de autorităţile comuniste după Naţionalizare a fost reşedinţa doctorului de pe strada Spitalului nr.17 din care a fost scos abuziv în 1950 şi care a fost o perioadă Sediul Securităţii, grădiniţă şi actualmente sediul Detaşamentului de Jandarmi Reghin. Un alt imobil care a trecut prin multe mâini a fost şi cel din strada Şcolii nr. 5, casa în care şi-a dat şi ultima suflare doctorul Eugen Nicoară la vârsta de 92 de ani. Casa edificată în 1875 a aparţinut sasului Kaiser Dienisch, care a fost cumpărată în 1965 de soția doctorului și în 1972 după moartea acesteia a fost întăbulată pe numele dr. Eugen Nicoară. În 1985 după moartea sa casa a fost moștenită de nepoata sa vitregă Lucia Hurubeanu Constanța din Cluj (fiica dr. Traian Chirileanu fiul adoptiv al lui Eugen Nicoară) care a vândut-o în 11 octombrie 1987 şi a fost achiziționată cu suma de 80.000 de lei de Călin Vasile Farcaș și Manuela Niculina Bota pe atunci proaspăt căsătoriți din banii de nuntă. Noii proprietarii la rândul lor au vândut jumătate din imobil în 14 decembrie 1989 cu suma de 90.000 de lei către Elisabeta Edith Barotti, unde astăzi funcţionează un cochet salon de coafură și o librărie iar la subsol un internet cafee. În cursul anului viitor va apărea o carte mult aşteptată de public ,,Eugen Nicoară dr. ancestronic din loja Regelui Carol al II-lea,, scrisă de jurnalistul Robert Matei. O carte care oferă, informaţii desecretizate şi amănunte şocante despre mizeria, frustrările și neajunsurile care i-au presărat devenirea. Jurnalistul va dezvăluii în premieră numele securiştilor care l-au anchetat, închisorile în care a pătimit pe nedrept Eugen Nicoară şi cum și-a dorit să fie petrecut pe ultimul drum înainte de a se muta de pe pământ la cer.
(M.R.M.)
About Author
