Cine au fost fanaticii Nyilaskeresztes Part din Reghin?

Partidul Crucilor cu Săgeţi (Nyilaskeresztes Part) înfiinţat în 1935 de Ferenc Szalasi în Ungaria, a avut adepţi şi la Reghin. Numărul lor în perioada administraţiei maghiare a ajuns în oraş la 280 de membri în ciuda faptului că a fost constituit după modelul fascist al Partidului Naţional Socialist din Germania. Partidul Crucilor cu Săgeţi, a fost un partid extremist de dreapta, care a preluat numeroase elemente din ideologia hitleristă, iar la Reghin a avut sediul pe Calea Mihai Viteazu nr. 74.
În 1943 a sosit la Reghin însuşi fondatorul partidului, fascistul – Ferenc Szálasi, care, un an mai târziu, la 15 octombrie, devenea conducătorul unic totalitar al Ungariei. Liderul partidului de extremă dreapta al Partidului Crucilor cu Săgeţi a venit în Reghin pentru a face cunoştinţă cu membrii organizaţiei locale, care la finalul întalnirii s-a fotografiat cu aceştia, după cum reiese dintr-o notă informativă a Securităţii. Instantaneul a fost realizat cel mai probabil de către fotografa Finna Rózsa, dat fiind faptul că în acea perioadă fotograful regal Georg Heiter era refugiat la Timişoara, iar ucenicul său, Ioan Moise, fugise din calea hortystilor cu familia la Târnăveni.
Din păcate sau din fericire, cei mai mulţi membri ai partidului care au rămas în Reghin şi după ocupaţia sovietică, au ars fotografiile care erau o dovadă extrem de compromiţătoare, după instalarea noului regim în condiţiile în care însuşi fondatorul partidului lor era declarat criminal de război. Simţindu-şi sfârşitul aproape, Szálasi Ferenc a fugit în Austria, în 27 martie 1945. La 29 aprilie 1945, s-a căsătorit cu funcţionara Gizella Lutz. O lună mai târziu a fost luat prizonier de armata americană care în 3 octombrie 1945, l-a predat autorităţilor Ungariei.
În 10 februarie 1946, Szálasi a fost judecat de un tribunal ungar sub învinuirea de genocid şi condamnat la moarte. Execuţia prin spânzurare a lui Szálasi a avut loc la 12 martie 1946, datorita faptului că în perioada guvernării sale de numai 4 luni, 80.000 de evrei din Ungaria și Transilvania de Nord au fost exterminați, inclusiv copii și femei.
Unii au început o altă viaţă în altă ţară, alţii s-au sinucis
După mai bine de 70 de ani de la desfiinţarea celei mai fanatice organizaţii locale, vă prezentăm în premieră o parte din cei mai înfocaţi membri ai partidului din Reghin, care au scris o pagină cu cerneală neagră în istoria “oraşului de pe deal”. Membrii Partidului “Nyilas Keresztesek” erau consideraţi un pericol pentru stabiliment de către autorităţile locale, în perioada administraţiei Sovietice din Reghin şi după venirea comuniştilor la putere. O parte din cei mai şovini membri au fugit în alte oraşe şi şi-au schimbat identitatea pentru a li se pierde urma, o parte au fost arestaţi şi judecaţi de Tribunalul Poporului şi alţii s-au refugiat odată cu plecarea trupelor hitleriste din Reghin. Au preferat ,,calea rătăcirii” şi şi-au renegat locurile natale, acceptând situaţia umilitoare de emigranţi. Condiţiile create de sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial le-a creat oportunitatea perfectă celor mai mulţi membri din Partidul Crucilor cu Săgeţi, să se sustragă arestării şi să îşi abandoneze familiile reuşind să îşi piardă urma. Dar cu siguranţă, nu au reuşit să se sustragă din faţa propriei lor conştiinţe trăind toată viaţa cu regrete târzii şi remuşcări. Un astfel de caz a fost cel al reghineanului Gyorgy B. (constructor de teracote), care pentru a scăpa de puşcărie a fugit în Ungaria, (abandonându-şi familia din Reghin definitiv), unde s-a recăsătorit, stabilindu-se într-un oraş lângă Budapesta, unde a s-a stins din viata în 1956. În Reghin vestea a ajuns la Ibolya Bereczki, nepoata reghineanului la două luni după ce s-a stins din viață bunicul ei, fiind anunțată foarte sec printr-o scrisoare trimisă de către cea de-a doua şoție a fugarului din Ungaria prin intermediul Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie. Însă mormântul și localitatea în care a fost înhumat reghineanul nu fost găsit nici până astăzi de nepoții săi din România.
Alţii au preferat să îşi pună capăt zilelor, cum a fost şi cazul poliţistului maghiar Marton Varga, care s-a sinucis la doar 32 de ani, urmărit probabil de coşmarurile perioadei în care a fost părtaş la bătăile cumplite administrate evreilor bogaţi, în scopul de a mărturisi unde şi-au ascuns averile. Şi au mai fost sinucideri, dar s-au muşamalizat cauzele, de familile lor. Dintre personajele de tristă amintire din istoria oraşului, amintim patru dintre vinovaţii principali în deportarea evreilor din Reghin în lagărele de exterminare din Auschwitz şi Bierkenau, Janos Dudaş, şeful de Stat al Poliţiei de Stat Ungare Reghin, care a fost condamnat la muncă zilnică pe viaţă în contumancie de Tribunalul Cluj, lt. Szentpali G. Kalman, cetăţean maghiar, comandant al Sectorului de Jandarmi Reghin, condamnat la 20 de ani munca zilnică, în contumacie. Al treilea inculpat a fost Szabó Coloman cetăţean român, fost pretor al plăşii Reghin, judeţul Mureş, domiciliat în Reghin, care a fost arestat, sub acuza ridicată contra sa pentru crima de război prevăzută de art. 2. lit. h. şi m. din Legea nr. 312/1945, căruia i-a fost confiscată averea în folosul Statului cu titlul de despăgubiri și a primit o pedeapsă politică de 5 ani de INTERDICȚIE CORECȚIONALĂ. Al patrulea vinovat şi nu ultimul a primarul Reghinului dr. Schmidt Emeric, (1940-1944) cetăţean român de naţionalitate germană, condamnat la 10 ani de închisoare, pe care i-a ispăşit în pușcăriile comuniste de la Aiud, Craiova, Poarta-Albă și Văcărești.
Cruciaţii au maltratat cu sălbăticie românii şi evreii din Reghin
Gheorghe Kugler a fost funcţionar particular şi unul dintre organizatorii cei mai înflăcăraţi ai partidului nilaskeresztes din oraş. În 3 mai 1944, cu ocazia strângerii evreilor în Ghetoul Reghin, a luat parte la operaţiunea de ridicare a acestora şi transportul în clădirea ruinată a fabricii de cărămizi, remarcându-se printr-o brutalitate şi un şovinism mai rar întâlnit. Ba mai mult, s-a erijat în comandant al ghetoului,unde cu toate că nu avea nici o calitate, s-a ocupat cu percheziţionarea evreilor, ridicarea valorilor şi menţinerea disciplinei. Cu această ocazie, a jefuit de bijuterii şi bani, a maltratat numeroşi evrei exercitând o astfel de teroare încât la început, toţi evreii închişi credeau că el este adevăratul comandant al ghetoului. Aceste acuzaţii rezultă din mărturiile martorilor din Reghin întorşi în viaţă din lagărele din Bierkenau şi Auschwitz, care au depus mărturie în Procesul de la Tribunalul Poporului şi ale Curţii de Apel Cluj din 1946. Printre aceştia amintim pe Katalina Kamuves, Samoil Kieselstein, Adalbert Herscovits, Iosif Heizler, Maximilian Leopold, Iosif Smolka, Raymond Szalicky etc.
După retragerea trupelor germane, Kugler a încercat să scape fugind din oraş, însă a fost prins în luna iulie a anului 1945 în judeţul Hunedoara, unde locuia cu numele fals Fuleki. A fost arestat de Legiunea de Jandarmi din Hunedoara şi înaintat Tribunalului Poporului din Cluj. La 10 septembrie 1946 a fost condamnat de aceeaşi instanţă de judecată, la 15 ani de închisoare, a fost încarcerat la Aiud, unde însă nu a rezistat condiţiilor din detenţie, trecând la cele veşnice în 9 martie 1948.
Iosif Balogh de profesie croitor şi proprietar al unui atelier pe strada Stadionului a fost un alt şef al,,Nyilasilor” reghineni arestat de Siguranţă în 1945. Era ascuns în Tîrgu-Mureş. Ştirea a apărut în ziarul “Egalitatea” din luna aprilie a anului 1945. Balogh Iosif împreună cu Bela Kereszteşi şi cu alţi maghiari au participat la maltratarea mai multor persoane de naţionalitate română din oraş, precum Gheorghe Sălăgeanu, Victor Maloş, Florentina Sălăjean, Dr. Eugen Nicoară, Şimon Andrei, Alexandru Luca şi fostul polițist Ioan Cătărig. Andraş Medve, medic uman, a fost conducătorul Partidului Nyilasist din Reghin. În 10 septembrie 1946 era dispărut de la domiciliu. Avea o farmacie în Piaţa Regele Ferdinand nr. 52 şi lucra cu dr. Artz Orvos. Csordacsis Egon, consilier orăşenesc şi simpatizant al Partidul Crucilor cu Săgeţi, a fost însărcinat de primarul oraşului Dr. Schmidth Emeric să fie referentul cauzelor evreieşti în perioada în care au fost strânşi în ghetoul din oraş în vedea trimiterii lor la Auschwitz. Egon a lucrat pe teren, fiind unul din organizatorii ghetoului, din cadrul fabricii de cărămizi, iar după deportarea evreilor a fost curatorul averilor evreieşti. În urma ordinuliui său, a fost dus în ghetou şi Moise Rosnberg, care era invalid de război 100% şi deci exceptat fără nicio discuţie. După 24 de ore, însuşi comandantul lagărului l-a lăsat liber fără niciun fel de formalitate. Csordacsis a fost condamnat la 10 de închisoare în contumacie de către Tribunalul Poporului şi al Curţii de Apel Cluj, sentinţa nr.8 din 31.05. 1946. Persecutata in perioada hortysta de fanaticii inscrisi in Nyilaskeresztes Part a fost si reghineanca Pocsentek Frigyesene care mai tarziu in 1947 a ajuns membra in comitetul CAPS Ierbus. Un alt fost conducator al aceluiaşi “Partid al Crucilor cu Sageti”, din Reghin a fost Bozsoki Geza care avea sa sustina mai tarziu despre Regiunea Autonoma Maghiara ca “Proiectul de Constituţie a fost elaborat in urma ordinului Moscovei, care se face in acelaşi timp in toate tarile pe care le domina (…) Nu precizeaza ca administratia autonoma maghiara se va face in limba maghiara, deoarece Tratatul de Pace de la Paris prevedea ca, unde locuieste o populatie de alta nationalitate, mai mult de 30% la un loc, teritoriul va fi administrat pe ambele limbi. Aceste prevederi nu sunt respectate din partea guvernului de astazi, deoarece în fruntea ţarii sunt naţionalişti romani!”.
Aşa ceva să nu se mai întâmple! Niciodată!
Din cei 280 de membri înscrişi, din care în 1946 se mai aflau la domiciliu doar 114, printre care amintim pe: Elemer Nagy – croitor de profesie, Iosif Vass – a fost dat afară din Partidul Comunist Român după ce a fost demascat că a făcut parte din Organizaţia Nylaş a lui Ferenc Szalosi, Ştefan Gotfert zugrav de profesie a fost un alt Săgetar-Cruciat al Reghinului care, fiindu-i frică de pedeapsa care ar fi putut să o primească pentru comportamentul său inuman în perioada 1940-1944, a dispărut de la domiciliu. Un alt reghinean care a dat dovadă de manifestări de rasism a fost Francisc Gorog, funcţionar al Primăriei Reghin, pompier în perioada hortystă, care a fost dat afară din Partidul Comunist Român pentru că în perioada în care evreii erau închişi în ghetou, intenţionat a golit maşina de pompieri cu apă şi niciodată nu a ajuns cu ea la capacitate maximă în ghetou, fapt care a cauzat multă suferinţă în rândul multor evrei care s-au deshidratat.
Gizela Sillo muncitoare la Cooperativa Viitorul, a fost exclusă din Partidul Muncitoresc Român pentru că a fost membră în Partidul Crucilor cu Săgeţi sau studentul Szijgyarto Tiberiu care în anul universitar 1959-1960 a fost respins la examenul de bursă pe motiv că tatăl său, Szijgyarto Gheorghe fost angajat la I.F.E.T Reghin a fost în tinerețe membru în Partidul Crucea cu Săgeți. Dar au mai fost și excepții de foști membrii ai acestui partid controversat care au schimbat macazul politic după 1944 încercând să păcălească autoritățiile comuniste și unii chiar au reușit, exemplul cel mai elocvent care se cunoaște azi este cazul fanaticului Mentele Emil care după naționalizare a ajuns în 1950 director tehnic în cadrul Fabricii I.P.E.I.L. de la Fabrica de Cherestea Reghin nr.1. După 70 de ani de la desfiinţarea celei mai fanatice organizaţii politice din Reghin, facem publice aceste amănunte pentru istorie… pentru adevăr…Şi, mai ales pentru tinerele generaţii care TREBUIE SĂ ŞTIE CE A FOST pentru ca AŞA CEVA SĂ NU SE MAI ÎNTÂMPLE! Niciodată!
Matei Robert Mihai
Conținutul website-ului www.viselenuautermenlimita.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către ROBERT MATEI sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea materialelor noastre, vă rugăm să contactați administratorul site-ului pe adresa de e-mail: roberto_zizi@yahoo.com.