Cine este reghineanul care a strâns un munte de scoici și cochilii, în ultimii 36 de ani, de la „Capul Nord” până în ,,Țara de foc”?

           Cel mai mare colecționar privat de cochilii din România este doctorul, Sorin Puia, născut în Reghin, care a fost ani la rând șef de secție „Obstretică-Ginecologie” la spitalul „Prof. Dr.Panait Sârbu” din capitală. Azi este un medic pensionar, cu program de colaborare, datorită căruia au venit pe lume peste 8.000 de copii pe care i-a asistat la naștere.

        În evocarea care urmează, îl veți descoperi însă pe Sorin Puia, nu în ipostază de doctor, ci în cea de colecționar, povestind de o mare pasiune a vieții sale, de a strânge scoici și cochilii, un hobby căruia îi este la fel de devotat ca și profesiei. Este adevărat că în Romania nu există, din păcate, prea mulți colecționari profesioniști în malacologie, așa cum este cunoscută această știință în terminologia de specialitate, dar cu siguranță după 36 de ani de când jonglează cu achiziționarea de cochilii de melci de uscat, apă dulce, de melci oceanici, melci asiatici, scoici, stridii, bureți de mare, perle, arici și stele de mare, Sorin Puia și-a câștigat statutul de cel mai autentic colecționar de moluște din România. 

                   Colecția sa malacologică este impresionantă și însumează un număr de peste 52.000 de exemplare autohtone și exotice, provenite din 10 zone geografice de pe glob. Ca și o curiozitate, colecția sa este de două ori mai mare decât patrimoniul malacologic al Muzeului Olteniei Craiova, care însumează un număr de 26.702 moluște autohtone și exotice, conform site-ului instituției.
    Sorin Puia își îngrijește amintirile cu ,,mantie, sidef și porțelan” cu mare finețe ca pe niște nou-născuți și poate vorbi ore în șir despre lumea moluștelor,  morfologia, fragilitatea, coloritul și simbolistica lor. Majoritatea cochiliilor pe care le știm din filme documentare sau din marile muzee ale lumii există la loc de cinste și în colecția reghineanului, fie că ne referim la distinsa și solitara, cochilie denumită „Chank hindus”, care e considerată cochilie sacră în tradiția budhistă, fie la „Cypreea aurantium”, „Nautilus” ori „Conus gloriamaris”, o cochilie extrem de rară pe care a achiziționat-o din Filipine, de la un pescar, exemplar care nu se găsește nici la muzeul „Grigore Antipa”.
        Acestea sunt doar câteva piese de rezistență pentru care colecția lui Sorin Puia a stârnit de-a lungul anilor un mare interes, atât din partea cineaștilor, cât și a fotografiilor și editorilor de carte, din partea cărora colecționarul a primit mai multe oferte ca bijuteriile sale să devină tema unor filme de scurt metraj, a unor cataloage de specialitate sau chiar a unor cărți. „Întradevăr e o satisfacție a recunoașterii, dar dincolo de asta eu am o vorbă: Un hobby bine ales, poate fi, la o răspântie a vieții, oxigenul de zi cu zi. Omul are nevoie de un hobby. Îl face să-și schimbe gândurile, imprimă o schimbare de direcție și de comportament. Mai are o supapă și asta e foarte important în viață”, mărturisește colecționarul.

ÎN 36 DE ANI A DEVENIT EXPERT AUTODIDACT ÎN MALACOLOGIE ȘI UN ECOLOGIST PRIN EXECELENȚĂ ! 

  Cu doctorul Sorin Puia m-am întâlnit la Târgu-Mureș, în casa părintească, unde am avut onoarea să vizitez o parte din colecția sa impresionantă care numără peste 52.000 de cochilii din 10 zone geografice de pe glob, începând de la „Capul Nord” până în Australia și din Africa de Sud, până în „Țara de Foc” în America de Sud. Singura zonă pe care nu a atins-o încă este Coasta Californiană.
Reghineanul declară că microbul acestei pasiuni a luat naștere în urmă cu 36 de ani și a început să fie atras de cochilii, după ce a descoperit câteva exemplare păstrate de părinții lui, Aurel și Maria Puia din călătoriile lor la ocean. Sorin nu este malacolog de profesie el a absolvit în 1970 Facultatea de Medicină Generală „Carol Davila” din București. O perioadă a fost medic intern în mai multe spitale din capitală, în 1976 a obținut titlul de medic specialist în obstretică-ginecologie, iar patru ani mai târziu a ajuns medic primar și șef de secție la Spitalul de Obstretică- Ginecologie-Giulești ,,Dr. Panait Sârbu”. Însă în paralel cu viața profesională reghineanul s-a îndrăgostit de moluște și a început să își achiziționeze determinatoare de cochilii și scoici, în limba română, engleză și franceză și a început să le studieze din scoarță în scoarță și, treptat, să aprofundeze o noua specialitate: biologia marină.
 Acum, privind în urmă, colecționarul recunoaște că dacă ar fi știut ce îl așteaptă nu s-ar fi înhămat la un asemenea efort. ,,Dacă știam în 1981 ce nebunie este lumea aceasta a cochililor nu mă apucam de colecționat. Adică 70% din exponatele colecției sunt colectate de mine personal, în vacanțe, și scoase la suprafață sau strânse de pe tot felul de plaje exotice , 25% din exponate sunt cumpărate de mine și 5% provin din donații”. Reghineanul recunoaște că până prin anii 90 a colecționat cam tot ce există în apele dulci din Delta-Dunării și în zona Mării Negre însă după ce a devenit președinte al Societății Române de Planificare Familiară, în plan profesional, i s-a oferit șansa să călătorească în lume. ,,Fiind o fire aventurieră și stăpânit de o imaginație bogată m-am îndrăgostit de călătorii. Acestea mi-au conturat un al doilea hobby, chemat de iubirea pentru fascinantele plăsmuiri ale naturii. De aceea, pot să spun că exemplarele, culese de mine din labirintul subacvatic, reunesc un veritabil jurnal de călătorie din Kenya, Thailanda, India, Haiti, Australia, Capul Nord, Africa de Sud, Santiago de Chile, Noua Zeelandă, insulele Galapagos, Caraibe sau Comore și încă am planuri mari pentru viitoarele concedii”.
 Pentru Sorin Puia și la vârsta de 71 de ani călătoriile fac parte din acest hobby de a colecționa cochilii și scoici, după ce jumătate din viața sa colecționarul a „explorat“ țărmul mărilor și s-a scufundat în adâncuri în fiecare concediu sau după fiecare conferință internațională la care a participat. De fiecare dată după același scenariu: ,,Când ajung într-o zonă cu mare, lac, sau apă, ocean încerc să prospectez regiunea respectivă, cu scopul de a găsi noi specii de cochilii atât de apă dulce cât și de apă sărată“, explică colecționarul. Rezultatul a 36 de ani de pasiune, în domeniul malacologiei a doctorului Sorin Puia, se cuantifică azi într-o colecție impresionantă care azi numără peste 52.000 de cochilii și include cam 4.000 de specii de moluște din totalul celor peste 50.000 de catalogate și înregistrate conform determinatoarelor de specialitate, fiecare cu denumirea latinească atașată în dreptul ei.
 Cu ajutorul determinatoarelor, pe baza cărora se identifică speciile, Sorin Puia a devenit cel mai mai bun specialist autodidact în domeniul malacologiei care azi recunoaște imediat animalele nevertebrate protostomiale, după mantaua cochiliei, forma moluștelor, masa viscerală și zona geografică în care trăiesc. Toate aceste caracteristici l-au ajutat să își calibreze colecția, la fel ca cele din marile muzee și să discearnă ce e valoare de ce e non valoare. ,,Identificarea unei specii încă necatalogate sau a unui exemplar „cu malformații”, datorită poluării excesive, e mult mai mult decât ceva relativ, e o muncă științifică” mai explică Sorin Puia.

ÎN FIECARE AN COLECȚIONARUL ÎȘI DEDICĂ 3 LUNI  PENTRU CURĂȚAREA EXEMPLARELOR,  CATALOGAREA ȘI INTRODUCEREA ÎN COLECȚIE A EXPONATELOR NOI

    Dacă Franța este considerată cel mai important consumator din lume de melci vii cu cu o piață de desfacere estimată între 30.000 și 40.000 de tone de melci anual, cochiliile au un box-office pe piața engleză, explică Sorin Puia și sunt cotate la bursă. Cele mai scumpe ajung până la 500 de euro, mă refer la cochiliile foarte rare, mai sunt cochilii cu valoare medie și altele nesemnificative. „În zona Europei de Est, de pildă, se păstrează o serie de specii care sunt foarte bine apreciate pe piața de specialitate. Mă refer la specii care trăiesc în lacurile cu apă termală de la Băile Felix, cum ar fi melanoxis și care nu se mai găsesc în altă parte a lumii decât sub formă de fosile, datorită lăcomiei urbane”. Sorin Puia mi-a explicat că azi există la nivel mondial peste o sută de Societăți de Malacologie, foarte multe care organizează congrese și dezbateri, în timp ce în România este un subiect aproape inexistent. „Numai în Statele Unite ale Americii există 50 de Societăți de Malacologie. De exemplu, eu am luat legătura la un momentdat cu președintele Asociației de Malacologie din Belgia, care este un preot și el mi-a spus să îi trimit o serie din speciile noastre de cochilii din România, de care era interesat. Am pregătit un colet și m-am dus la Poștă să îl trimit în Belgia. Însă stupoare, când am vrut să îl expediez cei de la oficiul poștal mi-au spus că trebuie să duc dovadă un act că cochiliile melcilor nu fac parte din patrimoniul țării. Când m-am văzut pus în fața birocrației românești mai bine m-am lipsit de un schimb de cochilii din Belgia”.
    Un alt aspect important pentru un colecționar de profil ține de protecția mediului. „Colecționarii de cochilii, de animale sau plante marine sunt, prin excelență, ecologiști. Niciodată nu se colectează un exemplar viu, dacă ai posibilitatea să achiziționezi exemplare moarte de pe malul marii. Eu fac și scufundări la o adâncime de patru metri sub nivelul mării. Am înotat în Marea Caraibilor printre rechini, pisici de mare. Atunci când în colecția mea există un exemplar pe care îl întâlnesc în adâncuri, îl admir, îl fotografiez și înot mai departe. Până nu demult aveam și o normă, să colectez undeva la 1.000 de cochilii anual, dar norma începe să scadă pentru că în momentul în care găsesc specii din cochiliile din care am acasă sute de exemplare nici măcar nu mă mai ating de ele, încep să le caut pe care nu le posed și care sunt mai rare și găsesc din ce în ce mai puține”.

Fiecare cochilie are o istorie a ei pe care Sorin Puia o știe cu exactitatea unui explorator. Pasiunea i-a intrat în sânge și în fiecare an colecționarul își dedică 3 luni pe reprize pentru curățarea exemplarelor, catalogarea și introducerea în colecție a exponatelor noi. Prelucrarea lor este o operație laborioasă pentru că atât cochiliile, stridiile cât și aricii și stelele de mare își păstrează multa vreme mirosul specific tocmai de aceea o perioadă sunt ținute în frigider și apoi introduse în formol. Întrebat care este cel mai mare vis al său legat de cochilii, colecționarul mi-a răspuns fără să ezite: ,,Cel mai mare vis ar fi fost ca cineva din familie să îi continue dezvoltarea colecției și să împărtășească acest hobby. Dar dacă nu a fost să fie realizabil am să vă spun unul realizabil: să stau timp de o săptămână să privesc fiecare piesă din colecție și să mă minunez de creația Divinității,,.
Colecționarul încă nu și-a făcut testamentul, dar mărturisește zâmbind că după ce nu va mai fi și-ar dori ca o parte din colecție să ajungă la Muzeului de Istorie Naturală din Târgu-Mureș, o parte Grădinii Zoologice și o parte, poate la Reghin dar asta depinde de autoritățile locale. Muzeul de Istorie Naturală din Târgu Mureș a expus în 2003, timp de 2 săptămâni, colecția medicului reghinean și apoi a mai avut o expoziție la Galați. Au fost singurele expoziții private de cochilii deschise, în România, exceptând colecțiile Muzeelor Naționale de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu sau Muzeului Olteniei Craiova. Dar cu cei de la muzeul din București nu vrea să colaboreze, pentru că la un momentdat a luat legătura cu reprezentanții instituției, care au încercat să îl păcălească „Au crezut că sunt un neavenit care adună de capul lui cochilii de pe malul mării. Apoi am fost la Farmacia de Medicină Veterinară, unde am vorbit cu prof. universitar care a fost foarte deschis și mi-a spus că ei toți au mici colecții particulare, dar orientate pe specii, însă niciunul nu și le promovează în presă și nu deține o colecție atât de extinsă ca mine”.
La finalul interviului colecționarul mi-a oferit o cochilie „Cypraea Tigris” de mici dimensiuni cu apertura serată şi extinsă pe toată suprafaţa cochiliei pe care reghineanul mi-a spus că a colectat-o din Oceanul Indian. Această moluscă cu siguranță nu a fost folosită sub denumirea de ghioc de vreo ghicitoare din România, în schimb am citit pe internet că se vinde la prețuri ce variază între 25 și 33 de lei bucata pe Okazii.ro. Aviz amatorilor !

viselenuautermenlimită.ro

Conținutul website-ului www.viselenuautermenlimita.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către ROBERT MATEI sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea materialelor noastre, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing pe adresa de e-mail: roberto_zizi@yahoo.com.

About Author

Robert Mihai

See author's posts