CITIŢI POVESTEA SINGURULUI PRIMAR MILIONAR DE PE VALEA MUREŞULUI CARE A COLINDAT TOATĂ EUROPA ÎN COSTUM NAŢIONAL ROMÂNESC CU LANŢ DE AUR LA PIEPT ŞI CEASURI DE BUZUNAR PLACATE CU AUR ŞI ARGINT MASIV CĂRUIA DUPĂ MOARTE I-A FOST FALSIFICAT TESTAMENTUL !

A fost proprietar de pădure, primar, politician şi unul din cei mai autentici patrioţi români care s-au născut pe Valea Mureşului. A rămas în istoria comunei Stânceni ca fiind singurul locuitor care a participat la expoziția națională de la București din anul 1906 care a avut o însemnătate aparte în istoria românilor: se împlineau, 40 ani de domnie a lui Carol I şi 25 ani de la proclamarea Regatului României dar şi 1800 ani de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian.

A fost totodată singurul delegat titular din Stânceni (Meșterhaza) prezent la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia care a votat rezoluţia prin care era decretată unirea Transilvaniei cu România. Vorbea 6 limbi şi a vizitat cele mai renumite oraşe şi staţiuni balneare din Europa începând de la Karlsbad la Monte Carlo şi de la Nisa la Zürich îmbrăcat în port popular românesc originar de pe Valea Mureşului de la Stânceni. Nicăieri n-a dezbrăcat costumul național şi spunea că mulți l-au întrebat de unde vine și ce naționalitate are ? Cu mândrie, spunea că este daco-român din Transilvania.

Se numea Andrei Cadar a fost originar din Stânceni şi a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe Valea Mureşului. Între anii 1908-1916 a fost primar al comunei Stânceni, membru al Partidului Naţional Român apoi al Partidului Naţional Ţărănesc. În anul 1918 a fost delegat titular al cercului electoral Reghin la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia şi ulterior a fost ales în Comitetul Central de 100 de ani al Partidului Naţional Țărănesc în cadrul Congresului din 1920 care era compus din 125 de membri care proveneau din toate judeţele Transilvaniei şi Banatului.

În acest comitet Andrei Cadar a fost coleg cu cele mai importante elite din politica P.N.Ţ începând de la scriitorul, ziaristul şi prozatorul Ioan Agârbiceanu, la avocatu, Iuliu Maniu deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta şi viitor prim-ministru al României şi terminând cu Vasile Goldiş deputat, profesor licenţiat în litere şi filozofie şi preşedinte al ASTREI şi cu Alexandru Vaida-Voevod Alexandru medic şi om politic viitor premier al României în trei mandate care s-a remarcat deasemenea şi la conducerea Ministerului de Interne și a Ministerului de Externe.

Dar haideţi să vedem cum îl descria Dr. Eugen Nicoară pe acest mare român după vorbă, după port în cartea manuscris „Medalioane Mureşene” din care spicuim un scurt fragment care este elocvent pentru cei care vor să afle ce fel de om a fost Andrei Cadar :

„Doresc să rămân cu amintirile mele pe Mureșul Superior și să evoc figura unui mare român și om de inimă, care totdeauna a făcut mare cinste numelui de a fi român și creștin. Acesta a fost Andrei Cadar, din comuna Stânceni.

A fost un om foarte bogat și cu dare de mână.

Casa sa împodobește și astăzi malul Mureșului din Stânceni, iar șoseaua de asfalt are exact în fața casei sale un impunător loc de parcare pentru autovehiculele, care vin din țară sau venite din alte țări, se opresc în acest loc să admire defileul Mureșului, sau Biserica impunătoare din vecinătatea casei lui Andrei Cadar…

Avea averi mari, dar nu și-a lepădat portul național românesc. Era de talie mijlocie, dar avea o constituție robustă. Capul său se asemăna cu capul unui dac, care se poate vedea pe columna lui Traian. Părul era negru și ajungea de pe frunte până după ceafă, unde era retezat uniform. Mustața lui era mare și bogată, ordonată, adusă puțin în sus.

Purta mereu cămașă albă cu un guler cusut frumos cu șire românești, ea era lungă, ajungea aproape până la genunchi. Nu era băgată în pantaloni, ci acoperea coapsele. Pantalonii totdeauna erau confecționați din pănură albă ca zăpada. Peste cămașă purta o vestă neagră frumoasă din stofă fină neagră. La vestă pe piept avea un lanț din aur masiv, lung și ajungea de la buzunarul din dreapta până la buzunarul din stânga; la mijloc era trecut prin butonieră. La fiecare capăt al lanțului de aur avea atașat câte un ceas de buzunar. Unul din ceasuri era din aur masiv, cu câte 3 capace, al doilea era din argint masiv. Fiecare ceas avea gravuri foarte prețioase și monograma proprietarului A.C. Era mândru de ceasurile sale mari și de marcă elvețiană, Zenit. Chiar de acolo din Elveția erau ceasurile.

Făcea an de an călătorii prin toată Europa. Ceasurile spunea că le-a cumpărat la Zürich (capitala cantonului Zürich şi cel mai mare oraș și inima comercială a Elveției n.a.). La stațiunea balneară din Karlsbad (în nord-vestul Cehiei, la poalele Munților Metaliferi n.a.) mergea cu regularitate. Dar a fost și în alte stațiuni balneare renumite: în Italia la Aqua Abazia, Cirquenita, Rimini, Napoli, Taur-Mina, apoi la Nisa, Monte Carlo (Monaco), Vichy (Franţa). Nicăieri n-a dezbrăcat costumul național. Spunea că mulți l-au întrebat de unde vine și ce naționalitate are ? Cu mândrie, dar cu modestie spunea că este Daco-român din Transilvania.

Cunoștea-deși nu perfect- limba maghiară, germană, italiană, franceză şi slavă. Copii n-a avut, dar a crescut foarte multe generații de copii săraci, unii dintre ei au fost nepoți de ai săi: Cadar Petre a fost susținut să studieze teologia și a ajuns preot în Lunca Bradului; Cadar Ion a fost ajutat să facă liceul la școlile grănicerești de la Năsăud și a ajuns notar chiar în Stânceni.

Casa lui frumos mobilată a fost primitoare de oaspeți, care erau foarte numeroși, atât români, maghiari, germani, italieni, cehoslovaci, etc. Aici aveau masa mereu încărcată cu cele mai variate și alese bucate, gătite cu multă mărinimozitate de soția sa blândă, bună, neobosită, frumoasă Irina Cadar, care l-a secondat pe soțul său în toată munca sa. Aveau păduri, livezi, fânațe, pășuni, turme de oi, etc, care umpleau casa lor de bogății și bunătăți. Orice sărac găsea la ei adăpost și îndestulare. Apoi toți funcționarii din județ, începând de la prefect, senatori, deputați, precum și mulți miniștrii, etc. se perindau la masa din prânzitorul său, masă plină cu fripturi, brânzeturi, prăjituri, mereu puse la dispoziția oaspeților. Fără exagerare putem afirma că era casa cea mai vizitată de oaspeți. Pentru toate aceste dorind ca sufletele lor să se desfăteze în toate bunătățile de la masa veșniciei”.

Conform unui Monitor Oficial al României din august 19126, Andrei Cadar deţinea 126 de hectare de pădure şi 87 de arii în Stânceni pe Dealul Mesterhazului, iar în anul 1928 figura într-un alt Monitor Oficial cu o suprafaţă de 271 de hectare de pădure şi 61 de arii în comuna Stânceni pe Valea Mesterhazului.

S-a stins din viaţă pe 11 octombrie 1930 la Stânceni la o zi după ce a împlinit vârsta de 70 de ani timp în care era membru în Consiliul Judeţean. Ştirea morţii sale a apărut şi în presa vremii în publicaţia „Universul”. Conform aceluiaşi ziar în urma morţii milionarului Andrei Cadar a rămas o avere de 30 de milioane lei. Curios este faptul că deşi acesta nu a fost căsătorit şi nu a avut copiii după decesul acestuia au apărut o mulţime de rudenii mai îndepărtate ale defunctului care multe nici nu se cunoşteau între ele, care au ajuns să se certe la cuţite din cauza executării testamentului. Cazul a ajuns la parchet, motivându-se că testamentul s-a falsificat într-un mod extrem de ingenios.

Procesul moţtenitorilor primarului milionar Andrei Cadar a durat aproape patru ani de zile. În anul 1934 la Curtea de Apel din Târgu-Mureş a dat sentinţa atât de mult aşteptată de opinia publică în procesul moştenitorilor lui Andrei Cadar din comuna Sânceni pentru anularea testamentului în valoare de 30.000.000 lei considerat ca falsificat de legatarii preot Cadar Petre, şi dr loan Cadar, de asemenea preot în Sărmaş.

Iată cum s-a finalizat acest proces conform ziarului ” Patria” din iunie 1934 (Anul 16, nr. 123-147)1934-06-28 / nr. 145

„Falsificarea importantului testament s-ar fi făcut în complicitate cu martorii Rozanfeld Isac, Stoica Vancea şi Truţia. Tribunalul în faţa căruia a venit acest proces a achitat pe cei acuzaţi de fals. Moştenitorii făcând apel, acesta s’ia desbătut la Curte. Curtea de Apel pe baza expertizei dată de d- dr Kernbach, prof. universitar prin care se constată că iscălitura de pe testament este falsă, ea nefiind a defunctului ci a notarului loan Ancsi primul dintre martori Curtea a schimbat complect sentinţa tribunalului condamnând la câte trei ani o temniţă pe preotul Petre Cadar din Stânceni şi pe preotul dr loan Cadar din Sărmaş, dovediţi ai fi autori morali ai falsificării. Notarul loan Ancsi dovedit a fi autor material a fost condamnat la trei ani temniţă grea. Ceilalţi martori anume Rozanfeld şi Trniţa au fost condamnaţi la un an închisoare iar Stoica la 6 luni închisoare. Sentinţa a provocat o formidabilă senzaţie la Tg.-Mureş.”

A consemnat Matei Robert Mihai