Comemorare pentru Paul Dunca senator imperial la Viena, un jurist de excepție care ar merita un titlul de Cetățean de Onoare al Gurghiului, post mortem !
Pe 1 decembrie se împlinesc 139 de ani de la moartea juristului, consilierului gubernial, deputat în Dieta de la Cluj și membru al senatului imperial din Viena, Paul Dunca originar din Orșova comuna Gurghiu. Un model de admirație profesională, plecat de jos, dotat cu un potenţial extraordinar de a concepe idei de mare impact şi cu efecte pe termen lung, Paul Dunca a ajuns să reprezinte drepturile românilor la cel mai inalt nivel altături de patrioți de prim rang ai Națiunii Române precum: Andrei Șaguna, Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Timotei Cipariu sau Simion Crainic.
A fost frate cu preotul Iacob Dunca din Orșova și verișor cu generalul de brigadă Iuliu Dunca, născut ca Iulius Dunca de Sajó (Șieu), (n. 7 ianuarie 1825, Botoșani – d. 24 decembrie 1907, Lausanne), comandant de diferite divizii române și prefect al județului Constanța.
Din profund respect față de un om de onoare al Văii Gurghiului care a devenit iubit prin propria-i personalitate, și care a fost descendent din Dragoş Vodă, (primul Domnitor al Moldovei), site-ul viselenuautermenlimita.ro îi aduce un tribut marelui jurist cu ocazia Zilei Naționale a Romțniei.
Paul Dunca s-a născut în 1800, pe 22 iulie la Orșova, în familia preotului greco-catolic Ioan Dunca care fost preot în satul Orșova de pe Valea Gurghiului și a fost căsătorit cu fiica boierului bucovinean Nicolae de Goian și a Măriei de Stârcea.
Copilăria și-o petrece în satul natal Orșova, în orizontul mitic al lumii rurale, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. A absolvit clasele primare la Orșova, liceul, colegiul în orașele Târgu-Mureș, Sibiu și Cernăuți, iar facultatea de drept, la Cluj.
În 1823 a devenit stagiar la Direcția Financiară din Târgu Mures. Din 1844 a devenit avocat și magistrat și a activat la Sibiu și Zlatna.
În anul 1848 îl găsim secretar al Adunarii Naţionale de la Blaj din 3/15 mai – 5/17 mai 1848 care rămâne una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în această provincie.
Acolo alături de Avram Iancu și Andrei Șaguna, juristul din Orșova a vorbit, în deschiderea ședinței în fața a 40.000 de români în spirit naţional românesc. Conferinţa a avut ca scop doar luarea unei atitudini faţă de deţinerea lui Florian Micaş de autorităţile ungureşti. S-a decis trimiterea unei delegaţii la guvern, care să ceară eliberarea imediată a lui Micaş. La solicitarea lui Avram Iancu, a fost trimisă o delegaţie formată din oameni vârstnici, pentru că dacă ar fi fost trimişi tineri, aceştia nu ar fi răbdat până când guvernul le-ar fi satisfăcut cererea, ci ar fi deschis ei înşişi temniţa. O altă delegaţie a fost trimisă la Alba Iulia pentru a-l invita la adunare pe Simion Crainic, cunoscut ca vechi patriot român, dar acesta a refuzat. S-a mai luat decizia ca toţi protopopii şi profesorii destituiţi de episcopul Lemeni în anii anteriori, precum şi teologii demişi din motive naţionale, să fie repuşi în posturi.
În 1850 îl găsim la Viena, la conferinţele iniţiate de ministrul Bach cu scopul de a stabili un plan sistematic de guvernare a Transilvaniei.
În 1852 este numit asesor al tribunalului ţării (Landesgericht) şi apoi consilier gubernial al Transilvaniei.
La 23 octombrie 1861 se înființa la Sibiu, Asociația transilvană pentru literatură și cultură a poporului român, ASTRA, cum i s-a spus în mod curent, de către „inteligențiile românești ardelene”. Paul Dunca a fost unul din membrii fondatori ai ASTREI și a susținut alegerea ca președinte a baronului Andrei Șaguna.
Juristul a mai fost de asemenea deputat în Dieta de la Cluj și apoi membru al senatului imperial din Viena.
A fost consilier până în 1865, când a fost pensionat.
În anul 1872 a fost ales vicepreședinte al Băncii românești Albina din Sibiu în care au fost cooptate câteva din cele mai cunoscute figuri româneşti din Transilvania și ulterior devine președinte.
Pe 23 mai 1875 la Conferința Națională Românilor din Ardeal de la Sibiu, a fost ales președinte de vârstă Paul Dunca, la care au luat parte 163 de alegători români, veniți din diferite părți ale Transilvaniei și unde pe lângă susținerea programului național român de la 1848 s-a decretat pasivitate absolută față de la alegerile pentru dieta din Budapesta.
Juristul s-a stins din viață la 1 decembrie 1888 și a fost înmormântat în curtea Bisericii din Groapă din Sibiu iar pe monumentul său funerar tronează următoarea inscripție: „Paul Dunca de Sajo, consiliaru gubernialu regescu, nascutu în 20.Julie 1800, reposatu in Domnul 1. Decemvrie 1888. Fie-i memoria binecuventată!”.
About Author
