CUMA A AJUNS LA REGHIN, GEORGE BARIŢ(IU) STRĂLUCITUL PATRIOT ŞI PREDECESOR AL CULTURII NOASTRE FILOSOFICE ?

În urmă cu aproape 134 de ani celebrul cărturar şi revoluţionar George Bariţiu paşoptist român, întemeietorul presei româneşti din Transilvania, membru fondator şi preşedinte al Academiei Române popsea la Reghin.

A venit la inivtaţia av. Patriciu Barbu, preşedintele Despărţământului Reghin al ASTREI, la Adunarea Generală a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura şi Cultura Poporului Român care s-a organizat la Reghin în perioada în 26 şi 28 august 1890. Din comitetul central al Astrei au mai venit la Reghin vicepreşeidentele dr. Ilarion Pușcariu, secretarul I I. Popescu, secretarul II dr. I. Crișan, casarul G. Candrea și membrul Parteniu Cosma.

De-a lungul întregii sale activităţi, George Bariţiu a fost un fervent militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică. Acestă vizită importantă nu putea trece neobservată în epocă nici de ziarele vremii. Iată ce scria ziarul „Familia” despre Adunarea Generală a ASTREI” de la Reghinul-Săsesc.

„La 27 august, inainte de se deschide adunarea, s-a oficiat serviciu divin in biserica gr. catolică din Reghinul-Săsesc, apoi parastas pentru reposatul Ladislau dr. Popp, fostul preşedinte al Associaţiunii, carele şi în viaţa publică politică-socială ocupase un loc de frunte. După parastas, la cripta familiară, dl George Bariţiu rosti un discurs, schiţând viaţa şi activitatea adormitului, ca român şi patriot, ca luptător al culturei naţionale române, ca funcţionar al statului şi ca president al Associaţiunii transilvane.

Adunarea s’a deschis la 11 ore. Presidentul dl George Bariţiu, in cuvântul de deschidere a precisat scopul Associaţiunii transilvane şi a constatat succesele ei in cei 29 ani de când s’a înfiinţat. La cuvântul de deschidere a respuns dl M. Orbonaş, advocat in Reghin, in numele românilor din aceste părţi, bineventând adunarea şi pe ospeţii întruniţi. Apoi se trecu la ordinea cjilei. Intâiu se alese comisiunea pentru înscrierea membrilor şi incassarea tacselor, in persoanele dlor protopresbiterul Galacteon Şagău, protopopul P. Uilăcan şi proprietarul I. Popescu din Topliţa. Urmă apelul nominal, după care secretarul II, dl dr. Ioan Crişan, citi raportul comitetului despre lucrările acestuia de la cea din urmă adunare generală , presintându-se totodată socotelile de pe anul 1889, dimpreună cu proectul de budget pe 1891; apoi doue alte proecte ale comitetului relative la arondarea nouă a despărţemintelor şi la întrebuinţarea sumei de 1000 fl., care s’a votat in adunarea de an pentru a da un avânt literaturei poporale. Toate aceste se transpun unei comisiuni in persoanele dlor George Pop proprietar in Bâsesci, Mih. Orbonaş advocat in Reghin şi Andrei Bârsean profesor în Braşov.

Raportul cassarului s’a dat altei comisiuni şi anume dlor : P. Pipoş jude la tabla reg. din Mureş- Oşorhei, Patriciu Barbu şi Absolon Todea advocaţi in Reghin. Ar fi urmat cetirea unei disertaţiuni, dar fiind că autorul ei nu s’a înfăţişat, nu s’a cetit. Drept incheiare, presidentul dl George Bariţiu a impărtâşit prin cuvinte bine simţite, că inginerul Ioan Oltean, de origine din Coşocna, carele a murit de curând la Galaţi, a lăsat Associaţiunii transilvane prin testament 100.000 lei, care s’a şi versat in cassa Associaţiunii, detragendu-se competinţele eroriale, in suma totală de 90.000 lei in aur.

Adunarea a ascultat cu adâncă emoţiune raportul acesta, care anunţă ajutorul tocmai când acela eră mai trebuitor şi a dat espresiune devotamentului seu prin sculare. Aici am dra observă, că conform testamentului, 50°/6 din venitul capitalului au să se adauge la fond, 40% să se întrebuinţeze pentru sprijinirea şcolarilor români săraci, fără deosebire de confesiune, cr restul de 10% pentru școlarii din satul seu natal.

* La doue ore urmă banchetul obicinuit, la care s’au rostit obicinuitele toasturi: intâiu presidentul pentru Maj. Sa, apoi celelalte . . .

Sara la 8’/» începu concertul dat în folosul fondului Associaţiunii, cu următorul program:

1. a) Dima: »Cântec de tomnă« ; b) Tosti: »Vorrei merire« ; c) Ştefănescu: »Mândruliţă« . .. cântate de dl Nicolae Popovici, profesor de musică in Braşov.

2. »Echouri de suspine», poesie de Pompiliu, declamată de domnişora A. Sceopul.

3. Mozart : Arie din »Fluerul fermecat«, cântată de doamna Maria Crişan din Sibiiu.

4. Alard : »Faust«, fantasie p. violină şi piano, esecutată de prof. de musică din Righin, dl Manischer.

5. Kreutzer: Duet din opera »O noapte in Granada« p. sopran şi bariton, cântată de doamna Maria Crişan și domnul N. Popovici.

6, Scheletti: »Dorul«, cântat de dora A. Sceopul.

7, Dima: a) Sequidilla* ; b) »Cerul meu«, cântate de doamna Maria Crișan.

8, a) Dima: »Şeii tu mândră. . .« ; b) Musicescu : »Resai lună .. .« ; c) Musicescu : »Nevesta care iubește . . .« cântate de dl N. Popovici.

Concertul a produs impresiunea cea mai bună, căci toate punctele au fost esecutate escelent. Dna Maria Crişan şi dl Nicolae Popovici au încântat pe toţi, crişora A. Sceopul a declamat şi cântat cu mult sentiment.*”

Extras din Revista „Familia”, 1890 (Anul 26, nr. 1-52)1890-08-26 / nr. 34;