DR.ING. VASILE GLIGA ŞI-A PREZENTAT LA TOKYO ÎN JAPONIA, CONCLUZIILE TEZEI SALE DE DOCTORAT INTITULATĂ „CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI SPECIFICI DE MATERIAL ASUPRA CALITĂŢII SUNETULUI VIORILOR DIN LEMN”

Dr. Ing. Vasile Gliga din Reghin a fost întotdeauna un om care s-a autodepăşit în tot ce a întreprins de-a lungul vieţii şi a făcut lucruri remarcabile în afaceri, dans sportiv, acte caritabile şi politică însă nimeni, niciodată nu a putut să-i intuiască limitele potenţialului când a fost vorba să măiestria talentului său.
Povestea anteprenorului Vasile Gliga, cel mai cunoscut discipol al regretatului lutier Roman Boianciuc, care la vârsta de 29 de ani realiza acasă, într-o debara, într-un apartament din blocul 28 din Bulevardul Unirii din Reghin, prima vioară, urmând cu stricteţe cele peste 260 de faze din procesul de construcţie a unui instrument care-i oferă viorii performanță sonoră și rezistență în timp, a făcut repede înconjorul României.
În anul 1991 şi-a dat demisia din funcţia de director adjunct al fabricii de instrumente muzicale de stat în care lucra, şi-a scos autorizaţie de la Registrul Comerţului, a înfiinţat firma S.C. Gama Prodex S.R.L. şi a început să realizeze acasă instrumente de maestru, împreună cu soţia sa.
În 1995 însuşi Sir Yehudi Menuhin a fost impresionat de calitățile unei viori Gliga® şi a fost o mare onoare pentru producător primirea, din partea marelui maestru, a unei scrisori de mulțumire şi apreciere a instrumentului.
În anul 2001, revista Time Magazine editată la New York relata despre povestea viorilor “Gliga”, revista fiind distribuită în 50 de milioane de exemplare.
În anul 2003 deja Grupul de companii Gliga avea sub umbrela familiei şase firme cu obiect de activitate conex cu exploatarea lemnului, fabricarea de instrumente muzicale şi vînzarea acestora în ţară şi străinătate:
Gama Prodex – se ocupă cu fabricarea viorilor :
Gliga Vasile Instrumente Muzicale – se ocupa cu fabricarea de instrumente muzicale unicat;
Gems Impex – se ocupa cu fabricarea de instrumente muzicale pentru studenţi;
Genial Violins – se ocupa cu fabricarea de instrumente muzicale pentru şcoli de muzică
Gliga Violins USA (Los Angeles) – se ocupa cu vânzarea instrumentelor muzicale;
În anul 2005 a fost înregistratã la Geneva marca Gliga®. Viorile Gliga® astăzi sunt prezentate la marile expoziții de instrumente muzicale din lume: Frankfurt Messe (Germania), Annaheim – Los Angeles (SUA), Shanghai (China), Cremona (Italia) și Musicora (Franța). În prezent, 98% din producție se exportă, instrumentele fiind distribuite în SUA, Japonia, Australia, precum şi pe piața europeană. Instrumentele Gliga se regăsesc în multe dintre marile orchestre ale lumi.
De atunci au trecut 20 de ani bătuţi pe muchie şi azi nu exagerăm dacă spunem că în cadrul Fabricilor de instrumente muzicale „Gliga” din Reghin au fost construite peste 55.000 de instrumente muzicale care au fost vândute în toate colţurile lumii.
De curând cel mai cunoscut lutier român, drd. Ing. Vasile Gliga s-a întors din „Ţara Soarelui Răsare” unde a fost invitat de magnatul Tomo Kurosawa din Japonia care vinde în exclusivitate instrumente muzicale marca „Gliga” de 25 de ani.
În cadrul vizitei sale care a durat trei zile, lutierul şi omul de afaceri Vasile Gliga a fost însoţit pe toată perioada de către fiul său Cristian Gliga care trăieşte în Statele Unite ale Americii şi unde familia sa deţine o firmă în Las Vegas denumită „Gliga Violins S.U.A.”.
În două din cele trei zile petrecute în Japonia, „regele viorilor” din România” s-a întâlnit cu o parte din cei mai fideli cumpărători japonezi de instrumente muzicale marca „Gliga” cărora, reghineanul le-a evaluat starea în care se află instrumentele pe care le-au achiziţionat din fabrica acestuia din „Oraşul Viorilor”.
Totodată Vasile Gliga a intreprins această vizită şi pentru ca cei care cântă pe instrumentele realizate la Reghin din toate clasele de calitate să-l cunoască personal pe producătorul acestora. „Această vizită în Japonia a fost de bun augur atât pentru mine cât şi pentru consumatorii finali: clienţii noştri. Spun asta fiindcă a fost un câştig de ambele părţi în primul rând clienţii instrumentelor noastre *(instrumentiştii) s-au simţit onoraţi să-l cunoască pe producător în persoană şi să îşi poată exprima opinile despre instrumentele realizate de noi.
Această interacţiune a adus un plus-valoare campaniei de promovare a instrumentelor muzicale marca Gliga în Japonia ” a declarat Vasile Gliga pentru site-ul „visurilenuautermenlimita.com.
În cadrul întâlnirilor din incinta a două magazine din Tokyo, lutierul Vasile Gliga le-a explicat celor prezenţi cum se construiesc intrumentele muzicale cu coardă şi arcuş – viori, viole, violoncele, contrabaşi de la fabricile „Gliga” care se adresează tuturor segmentelor pieței și sunt produse în toată gama de dimensiuni, pe patru categorii calitative – maestru, profesional, student și școală.
Vasile Gliga a subliniat faptul că „Fiecare instrument îşi păstrează însă unicitatea. Instrumentele tip maestru sunt însoțite de un Certificat de Autenticitate. Durata de fabricare variază în limite largi şi depinde foarte mult de clasa acesteia, astfel: la un instrument de serie este de 50 de ore în decursul a trei luni, iar la un instrument tip maestru este de 300 ore pe parcursul unui an.”
Reghineanul le-a prezentat totodată melomanilor japonezi concluziile generale ale tezei sale de doctoarat intitulată „Cercetări privind influența unor factori specifici de material asupra calității sunetului viorilor din lemn”.
La cât de ingenios şi specaculos este lutierul Vasile Gliga nu m-ar mira ca peste un an să lanseze şi o antologie de poezie clasică japoneză: tanka şi haiku.
Lăsând gluma la o parte dr. Ing. Vasile Gliga a declarat că a fost impresionat de poporul japonez: am rămas fascinat de ce am văzut acolo e o alt fel de lume. Acolo există ordine şi disciplină extremă. În Japonia, nu sunt coşuri de gunoi pe stradă, deoarece sunt considerate surse de murdărie. Două lucruri sunt complet interzise pe străzile din Japonia: fumatul şi mâncatul în timpul mersului. Cetăţenii au voie să mânânce decât dacă stau jos pe bancă. Iar pentru fumători există semne peste tot care interzic fumatul în aer liber, iar cei ce nu respectă această regulă sunt amendaţi.
Acolo nu se aruncă pe stradă nici măcar scrumul de ţigară. Japonezii păstrează resturile până ajung acasă. În schiimb sunt niste oameni extrem de muncitori, punctuali şi merg foarte mult cu bicicleta. Nu au maşini nici măcar jumătate câte sunt la noi. Japonezii nu îşi construiesc vile luxoase sau case supraetajate au învăţat să folosească cu precizie puţinul spaţiu pe care îl au. Oriunde merg ca pietoni, toţi merg pe aceiaşi parte când se deplasează în acelaşi sens la metrou nu ocupă nimeni toată lăţimea scării rulante ori stau toţi pe dreapta ori pe stânga să lase loc altor cetăţeni care poate se grăbesc. în Japonia se poate plăti cu cash dar nu se nu lăsa bacşis. La restaurant plata se face la casierie, iar ospătării nu aşteaptă niciodată bani separat.” declară Vasile Gliga.
CE CONŢiNE TEZA DE DOCTORAT A DR.-ULUI ING. VASILE GLIGA ?
Dr. ing. Vasile Gliga, este un lutier complex cu 46 de ani de experienţă în domeniul construcţiilor de viori şi cu toate acestea după ce şi-a ales ca şi coordonator ştiinţific pentru teza sa de doctorat pe prof. dr. ing. Mihaela Câmpean activitatea sa de cercetare s-a întins pe durata a trei ani şi şase luni.
Timp în care s-au efectuat cercetări experimentale privind calitatea materiei prime lemnoase utilizată la fabricarea viorilor, s-a realizat clasificarea pe clase de calitate a lemnului de rezonanţă în funcţie de indicii macroscopici ai inelelor anuale şi toate tipurile de măsurători pentru a afla care este densitatea medie a lemnului de rezonanţă.
S-au efectuat cercetări experimentale privind influenţa profilului de grosime al plăcilor de vioară asupra calităţii sunetului viorii, evaluarea psiho-acustică a 7 viori “în alb” (câte o vioară din fiecare profil de grosime)
S-au efectuat cercetări experimentale pentru determinarea vitezei de propagare a sunetului în lemn cu ajutorul ultrasunetelor în funcţie de specie şi viteza de propagare a ultrasunetelor în lemn care a fost determinată pe epruvete din lemn de molid şi de paltin de rezonanţă provenit din Munţii Gurghiului etc.
Teza de doctorat “Cercetări privind influența unor factori specifici de material asupra calității sunetului viorilor din lemn” are un pronunțat caracter de originalitate. În primul rând pentru că prezintă detaliat și în premieră pentru o lucrare științifică toate etapele tehnologice ale construcției viorii în sistem de serie.
În al doilea rând această teză reprezintă o investigare aprofundată a proprietăților materiei prime lemnoase utilizate la fabricarea viorilor, cu scopul de a descoperi soluții, fundamentate științific, de îmbunătățire a calității sunetului acestora.
Cercetările realizate până în prezent în lume oferă un spectru larg de informații privind caracteristicile materialelor folosite și calitatea sunetului, dar nu au formulat soluții tehnice de îmbunătățire a calității acustice a viorilor prin modificarea unor parametri tehnologici.
Teza lui Vasile Gliga propune analizarea unor factori specifici de material şi implementarea soluțiilor formulate pe viori reale, nu prin modelare, aspect care constituie o acțiune de pionierat şi asigură caracterul de noutate şi originalitate al tezei. Materia primă utilizată – lemnul de rezonanță de molid (Picea abies) şi paltin creț (Acer pseudoplatanus) – provin din zona Munților Gurghiului, iar viorile şi componentele de vioară necesare pentru cercetările vizate au fost realizate la S.C. GLIGA Instrumente Muzicale din Reghin (România). S-a investigat oportunitatea utilizării, pentru realizarea plăcii-spate, a unor specii lemnoase alternative (carpen, nuc, frasin, salcie, plop şi paltin măzărat) pentru înlocuirea lemnului de paltin creț, dar acesta s-a dovedit a fi specia cu cele mai bune performanțe acustice.
Materia primă utilizată – lemnul de rezonanță de molid (Picea abies) şi paltin creț (Acer pseudoplatanus) – provin din zona Munților Gurghiului, iar viorile şi componentele de vioară necesare pentru cercetările vizate au fost realizate în România la S.C. GLIGA Instrumente Muzicale din Reghin.
S-a investigat oportunitatea utilizării, pentru realizarea plăcii-spate, a unor specii lemnoase alternative (carpen, nuc, frasin, salcie, plop şi paltin măzărat) pentru înlocuirea lemnului de paltin creț, dar acesta s-a dovedit a fi specia cu cele mai bune performanțe acustice.
Cercetările au fost efectuate în colaborare cu specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică Iaşi şi de la Facultăţiile de Silvicultură şi Mecanică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, specialişti din cadrul Facultății de Muzică, ai Facultății de Inginerie Electrică şi Ştiința Calculatoarelor şi ai Facultății de Mecanică din cadrul Universității Transilvania din Braşov, specialişti din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi şi nu în ultimul rând specialişti din cadrul Fabricii de Instrumente muzicale „Gliga” Reghin.
Înregistrarea acustică a viorilor pentru teza de doctorat a lutierului Vasile Gliga s-a realizat în sala de concerte a Filarmonicii Braşov, iar interpretarea muzicală pentru toate viorile studiate, a fost asigurată de conf. dr. Alina Maria Nauncef, violonist vioara I la Filarmonica Brașov și cadru didactic la Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Brașov. Fragmentul muzical interpretat a constat din patru părți, cu o durată totală de cca. 1 minut și a fost interpretat pe toate cele 7 viori de maestru.
Influenţa modificării profilului de grosime al plăcilor de vioară asupra calităţii acustice a acestora şi rezultatele evaluării psiho-acustice pe bază de audiţie, au fost realizate deasemenea cu muzicieni cu experienţă.
Unul dintre aceştia a fost renumitul violonist Alexandru Tomescu care de la debutul său din 1985, a susținut peste 200 de concerte și recitaluri în 26 de țări (Franța, Olanda, Japonia). Pentru măiestria lui, i-a fost acordat de către statul român privilegiul de a cânta pe vioara Stradivarius care fusese anterior în posesia muzicianului Ion Voicu.
Vasile Gliga ne-a declarat că această teză de doctorat „s-a născut din dorința de a găsi, prin metode specifice cercetării ştiințifice, prin investigare aprofundată a proprietăților materiei prime lemnoase utilizate la fabricarea viorilor, a unor soluții de îmbunătățire a calității sunetului viorilor, aceasta fiind o preocupare permanentă, comună atât producătorilor de viori, cât și soliștilor de instrumente muzicale.”
Rezultatele cercetărilor realizate constituie date valoroase cu privire la proprietățile acustice ale lemnului folosit în construcția viorilor, aducând o contribuție valoroasă literaturii de specialitate în domeniu.
Cele şase articole ştiințifice publicate deja din conținutul tezei în reviste indexate în baze de date relevante sau prezentate la conferințe internaționale de prestigiu dovedesc interesul comunității ştiințifice internaționale pentru tematica abordată şi rezultatele acestei cercetări.
Totodată există dorința ca o serie de fragmente din teza de doctorat a reghineanului Vasile Gliga să fie publicate în cadrul unei cărți şi în revistele de specialitate de pe piața instrumentelor muzicale din S.U.A și Anglia.
Dacă după povestea de succes a viorilor „Gliga” din Reghin s-au făcut diverse studii de caz, s-au scris sute de articole şi s-au realizat zeci de filme documentare nu m-ar mira să descopăr că în curând un regizor celebru va realiza şi reality-show pentru Netflix care să îi aibă protagonişti pe Vasile Gliga şi soţia sa Elena alături de cei trei copii şi în complicitate cu cei zece nepoţi.
A consemnat Matei R. Mihai