Dr. Iuliu Haţieganu a fost naşul de cununie a surorii primarului de Reghin !

0
DR IULIU HATIEGANU CLUJ

Site-ul viselenuautermenlimita.ro a descoperit că marele Dr. Iuliu Hațieganu (n. 14 aprilie 1885, Dârja, Cluj – d. 4 septembrie 1959, Cluj) internist român recunoscut în mod special pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei în anul 1930 a fost naş la o nuntă în Reghin într-o familiile cu un statut social înalt. 


Omul care a format la Cluj o valoroasă școală de medicină internă şi în memoria căruia astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj îi poartă numele a fost prezent în municipiul nostru pe data de 19 aprilie 1930 împreună cu soţia sa pentru a o cununa pe Zoe (Sidonia) Popescu cu Dr. Vasile Pătrăşcanu medic în Mociu. Cununia a avut loc în cadrul Bisericii Ortodoxe „Înălţarea Domnului” şi a fost oficiată de preotul protopop ortodox al Reghinului, Ioan Maloş.


Mireasa nu era nimeni alta decat sora primarului oraşului Reghin, Ioan Popescu care în aceea perioadă era totodată şi administratorul domeniului de vânătoare al Casei Regale de la Lăpuşna, şi în revierul de la Sovata. La 28 de ani Ioan Popescu a fost ales primar al Reghinului, oraș pe care la condus timp de 16 ani, cu o mână de fier. Încrederea de care s-a bucurat de-a lungul anilor, din partea Casei Regale a României, este de notorietate și stau marturie mai multe documente din Arhivele Naționale ale României, cărți, reviste naționale de vânătoare din perioada interbelică în care îi sunt recunoscute meritele cinegetice dar și cărți de istorie locală în care îi sunt recunoscute meritele edilitar gospodărești de primar al Reghinului. După cunuia religioasă de la Reghin se pare că sora primarului s-a stabilit la Braşov unde a decedat în anul 1982 în urmă cu 38 de ani după o văduvie de 14 ani.


Dr. Iuliu Haţieganu a fost membru al Academiei Române și fratele politicianului Emil Hațieganu. De asemenea, dr. Hațieganu a pus bazele sportului Clujean prin înființarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj în toamna lui 1919. Prin Decretul nr. 4.031 a Ministerului de Instrucție s-a recunoscut transformarea, cu data de 1 noiembrie 1919 a Universității din Cluj în universitate românească. 

De altfel Dr. Haţieganu este singurul medic care nu a trăit la Reghin şi totuşi are ridicat aici un bust din piatră născut sub dalta regretatului sculptor Iorga Ferencz. Opera de artă tronează în curtea Spitalului „Dr. Eugen Nicoară” pe care a comandat-o în semn de preţuire chiar ctitorul aşezămantului spitalicesc. Chirurgul Eugen Nicoară  i-a fost student în cadrul Universităţii de Medicină din Cluj înainte de Începerea Primului Război Mondial iar la întoarcerea din voluntariatul făcut la Spitalul „Crucea Roşie” din Budapesta şi după absolvirea facultăţii, Iuliu Haţieganu i-a rezervat un loc la Clinica de Chirurgie din Cluj, reghineanului.   

Dr. Iuliu Haţieganu a revenit la Reghin pe data de 10 mai a anului 1938 într-o inspecţie în calitate de Tribun al Şoimilor cu ocazia unei demonstraţii realizată de Şoimii Carpaţilor şi organizată de Despărțământul ASTRA în frunte cu președintele dr. Eugen Nicoară. Peste 200 de Șoimii au realizat o demonstrație nemaiîntâlnită până atunci în oraș, de exerciții de educație fizică cu mișcări sincronizate, în aer liber, au executat totodată mișcări de dans popular și au cântat la unison imnul Șoimilor în aplauzele spectatorilor cei mai mulți aflați acolo accidental.


Reghin Soimii Carpatilor
Sursa Foto: Ciprian Marian

Iuliu Hațieganu dincolo de titlurile academice şi tratatele care le-a redactat de-a lungul anilor a rămas în istorie ca un extraordinar diagnostician.[judecată de valoare] De multe ori reușea să diagnosticheze corect pacientul, doar privind modul în care se mișcă și cum arată. A fost un mare susținător al creării de parcuri sportive și locuri dedicate recreației, conform principiului o minte sănătoasă într-un corp sănătos. De altfel, când a fost numit ministru al sănătății în guvernul Iorga, și-a dat demisia după ce i-a fost respinsă propunerea de înființare a unui portofoliu al Educației Fizice.


Activitatea științifică a Dr. Haţieganu 


În colaborare cu Ion Goia, a redactat Tratatul elemetar de semiologie și patologie medicală. În calitatea sa de decan al Facultății de Medicină și rector, de două ori, al Universității din Cluj, considera că rolul învățământului universitar era acela de a cerceta și de a pregăti elitele conducătoare. A avut ocazia să rostească discursul său în funcția de rector în prezența familiei regale, în 1930/1931.

În preajma sa s-au format 4 membri ai Academiei Române și 18 conferențiari și profesori, printre care: Ion Goia, Leon Daniello, Aurel Moga, Octavian Fodor, Aron Faur, Ion Gavrilă, Viorel Gligore, Ion Jovin şi Vasile Cosma.

Iuliu Hațeganu a susținut planul unei clinici mari, cu 300 de paturi, și consultațiile gratuite de la ambulatoriul clinicilor. A fost preocupat de educație sanitară și de răspândirea măsurilor elementare de igienă. Acesta a fost activ în „Astra”, fiind șef al despărțământului Cluj, „Șoimii Carpaților”, „Extensia Universitară” și în sectorul „Educația fizică universitară”. El este cel care a înființat revista „Viața Universitară”. Iuliu Hațieganu a primit titlul de „medic emerit” în anul 1952 și Émile Sergent l-a considerat „cea mai complexă personalitate medicală a Europei din acea vreme”.

Odată cu instaurarea comunismului, noua situație politică l-a afectat atât pe Hațieganu, cât și colaboratorii săi, mulți fiind concediați sub pretextul unor așa-zise judecăți „populare”.În 1985, sărbătorirea centenarului nașterii lui Iuliu Hațieganu, a fost interzisă de autoritățile comuniste. 

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iuliu_Ha%C8%9Bieganu;

Matricola Cununilor din arhiva Bisreicii Ortodoxă „Înălţarea Domnului” din Reghin; 

http://viselenuautermenlimita.ro/in-urma-cu-80-de-ani-avea-loc-primul-flash-mob-din-reghin-care-a-fost-imortalizat-pe-pelicula/  

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *