Expoziția ,,Enigmatica lumină” a graficianului și pictorului reghinean Eduard Csupan a ajuns la Bistrița !
Începând din data de 17 septembrie 2019, Uniunea Artiștilor Plastici din Bistrita, găzduiește până în 16 octombrie vernisajul expoziției de grafică, pictură și desen, a artistului plastic Eduard Csupan intitulată ,,Enigmatica lumină” la Galeria Arcade 24. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, al Primăriei Municipului Bistrița, Consiliului Local Bistrița al Centrului Cultural Municipal Bistrița și Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
„Starea generală pe care o propune universul iconic și de idei pe care îl frecventează de o bună bucată de vreme pictorul Eduard Csupan este angoasa, o stare sufletească cu totul aparte, bine articulată în miezul unui univers coerent. Când angoasa se instalează, poţi să o percepi peste tot, în toate cotloanele vieţii spiritului liber şi autentic. Da, în cazul pictorului Eduard Csupan, este vorba despre o stare sufletească fundamental așezată pe calea curiozității exotice. Ființa artistului, avidă să se cunoască pe sine însăși, traversează timpul și se luptă cu Neantul ca și când ar fi chemată să înfrunte două încercări ireductibile: îndoiala și durerea. Recurgând la tema vizuală a pădurii și a copacului singuratic, pictorul pare că se retrage în adîncul sinelui pentru a-și învinge angoasa, îndoiala și durerea…”, a precizat criticul de artă Oliv Mircea, curatorul expoziţiei.
Artistul plastic reghinean a declarat pentru viselenuautermenlimita.ro că limbajul lucărilor sale este gestualism expresionist.,,Compoziția e strucrurată de pensulații pe suprafețe mari cu pastă abundentă în traiectrorii spontane trase cu forță , sub impulsul emoției. Aceste pete și ducte de culoare sunt incursiuni în subconstient. De acolo îmi vin forme care exprimă ceea ce gândesc sau simt conștient și încerc să exprim vizual. Mă impresionează ce e descompunerea, prăbușirea, prăfuitul. Ruinele caselor abandonate îmi vorbesc și îmi exprimă durere, lipsa vieții, dispariția, pierderea.
O clădire veche parcă strigă, se vaită.Mai ales în jurul meu văd astfel de clădiri aici degradarea e reală, nu e conservată și cosmetizată cum sunt ruinele din occident împachetate special pentru a fi consumate de turiștii care vin să guste senazția timpului care trece. Aici întradevăr timpul trece și creșterea nu ține pasul cu degradarea”.
Eduard Csupan a mai precizat faptul că îl preocupă totodată ,,condiția omului strazii pe lângă care trecem și nu ne uitam. Și el e ca o clădire prăbușita, și dacă te uiți bine încă se întrevede ce a fost. În general nu avem timpul sau considerația să îi mai vedem. Din acea persoană rămân doar fragmente de “arhitectură interioară” reasamblate sub semnul durerii și al abandonului de sine.
Aparenta grabă în care așez pata de culoare, dimensiunea, cromatică sunt toate intenționat făcute așa ca suparfața să dea senzația de proaspăt, de făcut dintr-o dată pentru a păstra emoția primară fără incursiuni în raționalmente complicate. Deși nu e ușor, reușesc săptămânal să îmi mențin pasiunea vie lucrând. O fac pentru că e o necesitate interioară” a precizat în încheiere artistul plastic reghinean.
About Author
