FOTOGRAFIA ANULUI 2023 LA REGHIN ! AV.PATRICIU BARBU VERSUS PROF. BOGDAN ŞERBAN POPESCU NECŞEŞTI

0

Vă prezentăm în premieră o fotografie inedită realizată în Parcul Central din Reghin în care apare bustul memorandistului Patriciu Barbu (1842-1902) flancat de stră-strănepotul acestuia prof. Bogdan Şerban Popescu Necşeşti. Avocatul Patriciu Barbu a fost inițiatorul și directorul executiv al Băncii „Mureșiana”, prima instituție de credit românească din județul Mureș-Turda, înființată la 29 octombrie 1885 şi preşedinte al ASTREI Reghin în perioada 1885-1896 iar stră-strănepotul său fost profesor de limbi străine germană-engleză la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Călăraşi, actualmente este expert politic în Parlamentul României.
La o privire mai atentă asemănarea fizică dintre cei doi este izbitoare deşi îi despart cinci generaţii. Fotografia a fost realizată de jurnalistul Matei R. Mihai cu ocazia vizitei profesorului Necşeşti în urbea noastră la invitaţia Despărţământului Reghin al ASTREI de a participa la Balul Intelectualilor din Reghin şi împrejurimi un bal care nu s-a mai organizat la Reghin de 83 de ani.
Distinsul profesor momentan expert politic în cadrul Parlamentului României a aflat cu ocazia vizitei sale la Reghin că aici îşi doarme somnul de veci şi străbunicul său Sever Barbu, tatăl celebrei soprane Aca de Barbu, bunica profesorului Popescu-Necşeşti şi că stră-străbunicul său avocatul Patriciu Barbu unul dintre semnatarii Memorandului Transilvaniei din 28 mai 1892 are o statuie în centrul Reghinului. Pentru curajul său avocatul Patriciu Barbu a fost şi arestat şi întemniţat şi unde s-a îmbolnăvit de reumatism acut.Memorandumul a reprezentat o petiţie semnată de liderii românilor din Transilvania şi adresată în 1892 împăratului austro-ungar Franz Joseph. Acesta prezenta consecinţele instaurării dualismului austro-ungar şi cuprindea principalele revendicări ale românilor transilvăneni, printre care se număra recunoaşterea drepturilor politice şi confesionale.Totodată, memorandumul se dorea a fi un semn de protest faţă politica de maghiarizare practicată de autorităţi împotriva românilor din Ardeal şi faţă de persecuţiile la care erau supuşi aceştia, cuprinzând o analiză bine documentată a situaţiei economice, politice, sociale şi culturale a românilor transilvăneni de la formarea dualismului austro-ungar în februarie 1867.
A fost al treilea moment major de manifestare al ardelenilor faţă de tendinţele evidente de deznaţionalizare promovate de autorităţile maghiare, după Supplex Libellus Valachorum (1791) şi Pronunciamentul de la Blaj din mai 1868. Memorandumul a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania din sec al XIX-lea, aducând problema românească în conştiinţa europeană.Rămâne antologică cartea scrisă de profesorul Simion Bui „Patriciu Barbu – un om, o epocă, o idee” din care cităm: Un om, pentru că înainte de toate Patriciu Barbu a fost omul timpului său, reprezentând, după Petru Maior, figura cea mai remarcabilă de animator cultural şi luptător politic din regiunea văii superioare a Mureşului. O epocă, fiindcă a trăit într-o perioadă foarte grea şi tulbure pentru viaţa poporului român din Transilvania – ultimul pătrar al secolului XIX, o epocă în care eforturile Budapestei pentru maghiarizarea românilor ardeleni au atins apogeul. O idee, deoarece Patriciu Barbu a avut în minte şi în suflet o singură dorinţă -propăşirea materială şi spirituală a românilor din Transilvania, iar penztu această idee nu a precupeţit nici un efort. 

A consemnat Matei R. Mihai 

 

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *