IN MEMORIAM PROFESORULUI IOAN BOJOR(U) 1885-1967

Discurs susţinut la împlinirea a 138 de ani de la naşterea prof.-ului Ioan Bojor în cadrul Liceului Tehnologic „Ioan Bojor” din Municipiul Reghin, judeţul Mureş:

De fiecare dată când trebuie să vorbesc despre prof. Ioan Bojor, dau un examen greu, neștiind cum să arăt în cuvinte simple, consecvența admirației pe care i-o port acestui om minuat, om de ştiinţă, patron spiritual al Liceului Tehnologic „Ioan Bojor” care, în ciuda multor răutăţi venite din partea liceelor concurente din municipiu, a dat de-a lungul anilor mulţi absolvenţi extraordinari.

Azi, se împlinesc 138 de ani de la naşterea celui care a fost Ioan Bojor, născut în satul Ardan comuna Şieu din judeţul Bistriţa-Năsăud în familia unui învăţător sărac, Gherasim Bojor, cu 6 copii dar ieşiţi din comun de ambiţioşi, dintre care, cel mai mare a ajuns să îşi dea doctoratul în filozofie, iar cel mai mic doctoratul în medicină…iar ceilalţi patru au parcurs şi ei firul vieţii cu demnitate, ca luceferi printre stele, ajungând unii martiri, alţii învingători în lupta acerbă pentru traiul de zi cu zi.

Am început să fiu interesat de Ioan Bojor după ce am aflat că este tatăl academicianului Ovidiu Bojor, deşi, de regulă se întâmplă invers, aici s-a întâmplat un fenomen mai rar întâlnit în zilele noastre. Fiul şi-a depăşit tatăl ca popularitate şi prestigiu, însă după ce am citit primul volum al cărţii „Antologia Vieţii-Destinul omului în lumea de aici şi în lumea de dincolo” scrisă în urmă cu 100 de ani (sub formă de manuscris) de prof. Ioan Bojor(u) şi tipărită de fiul Ovidiu Bojor în anul 2018, mi-am schimbat definitiv optica vis-a vis de acest om.

Prin intermediul acestei cărţi am descoperit că acest distins intelectual Ioan Bojor nu a fost doar un profesor de ştiinţe ale naturii şi un profesor de georgrafie oarecare ci şi un om extrem de cult, cu ample cunoştinţe din cele mai vaste domenii, un profesor de stil vechi, pe care nu ştiu câţi profesori universitari din zilele noastre îl egalează.

Avea simţul umorului înnăscut şi o dragoste deosebită pentru munca de profesor, pentru ştiinţele naturii, principala lui pasiune. În timpul predării lecţiilor, care erau ascultate cu mult interes, făcea conexiuni între domenii şi discipline. Lecţiile lui erau vii, cu demonstraţii şi exponate de muzeu, pe care singur le-a transportat în spate, de-a lungul vacanţelor din munţii Călimani şi Rodnei: roci, fosile, insecte, reptile, fluturi, plante şi aşa mai departe.

Chiar şi după pensionare, în singura cameră fără acces la dependinţe, care i-a fost lăsată după Naţionalizare de către comunişti, în propria lui casă, realizată cu trudă, reununţări şi sacrificii, Ioan Bojor era înconjurat de cărţi şi manuscrise. Îşi depăna şi aşternea pe hârtie amintirile, experienţa de o viaţă, filozofia lui proprie, originală. Îi plăcea totodată să versifice spontan. Uneori îşi întreba elevii după lecţile predate în versuri, alteori îi nota cu note între 1 şi 8 maximul, spunând că nota 9 este a dascălului, iar nota 10, a lui Dumnezeu. Îşi examina elevii în versuri. Îi plăcea rima şi ţinea foarte mult la catedra lui, fiind profesor titular definitiv, prin concurs, nu, politic, cum se mai întâmplă, din păcate, în unele şcoli în zilele noastre.

A absolvit Gimnaziul din Năsăud şi Facultatea de Litere din Cluj, specializare Ştiinţele Naturii şi Geografia, obţinând diploma de profesor de geografie şi istorie naturală.

Ioan Bojor a fost un profesor vizionar în primul rând, care în anul şcolar 1908-1909 a încercat să organizeze o conferinţă şcolară. în care voia să abordeze un subiect extrem de tabuu în epocă: educaţia sexuală în şcoli, subiect care i-a fost interzis.

A ajuns profesor la Şcoala Superioară Reală din Oradea în anul 1910 şi, apoi, şi-a continuat cariera la Liceul Grăniceresc din Năsăud, până în anul 1921. Dar cum a ajuns profesorul Ioan Bojor în Reghin ? Foarte puţină lume ştie…Inginerul Florea Bogdan, care a înfiinţat primul Liceu Românesc din Reghin, l-a adus aici pe prof. Ioan Bojor pe funcţia de director în urma unui examen în anul şcolar 1922 funcţie care o va îndeplinii până în anul 1924 fiindcă ulterior s-a transferat la Colegiul Naţional „Alex. Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş unde a profesat în două etape 1924-1940 şi 1945-1955.

Ca publicist Ioan Bojor are o operă impresionantă ce cuprinde circa 35 de lucrări în domeniul geografiei, ştiinţelor naturale, agricole, istorice şi nu în ultimul rând, manuale şcolare. În anul 1914 a scris o lucrare intiitulată „Cărbunele” a continuat în 1919 cu „Memoriu referitor la învăţământul agricol”, şi asta a contat ulterior în acordarea numelui său, Liceului Agricol din Reghin în anul 2012.

În anul 1920 a scris lucrarea „Organizarea studiului agronomiei” şi o carte despre Planeta Venus, şi nu în ultimul rând „Amintiri din Revoluţia de la 1918”. În anul 1927, Ioan Bojor a revenit în atenţia opiniei publice, după ce a publicat o carte intitulată „ŞTIINŢELE NATURALE ÎN EDUCAŢIA TINERIMII”, urmată de una la fel de captivantă „Studiul botanicii în cursurile liceale”.

În anul 1933, profesorul a dat în judecată Statul român reprezentat prin Ministerul Armatei, pe motiv că s-au redus la 11 ORE DE PREDARE ŞTIINŢELE NATURII, ÎN LOC DE 12 ORE. A câştigat procesul şi a primit cheltuieli de judecată drept despăgubire suma de 3667 lei. Din păcate, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu casa naţionalizată ilegal de regimul comunist, (reprezentat în acest caz de un primar de tristă amintire) la întoarcerea din refugiul de 4 ani de la Arad.

Printre manuscrisele terminate de prof. Ioan Bojor, erau titluri de cărţi foarte interesante „Apa curge, pietrele rămân”, „Problema minorităţilor patriei” şi multe altele care sperăm ca într-o zi să fie publicate postum şi să-l readucem în actualitate prin intermediul urmaşilor prof. Ioan Bojor şi a doamnei Puia Emese Nicoleta Puia.

Profesorul Ioan Bojor a plecat la „ţărâmul veşniciei” pe 4 iulie 1967, şi a fost înmormântat în Târgu-Mureş, în incinta Cimitirului greco-catolic al Bisericii de pIatră din strada Andrei Şaguna nr. 9. Coincidenţă sau nu, pe 4 iulie, când a murit prof. Ioan Bojor, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Ierarh Andrei Criteanul, care face parte din marii sfinți ai Bisericii Ortodoxe.

La 138 de ani de la naştere şi 56 de ani de la dispariţia prof. Ioan Bojor, nu pot decât să vă felicit pentru omagiul adus astăzi patronului spiritual al acestei şcoli, prin realizarea acestui tablou inedit. Este impresionant !

Vreau să urez doamnei directoare prof. Negoiţă Claudia-Nicoleta, domnului director adjunct prof. Marcu Ioan Valer şi cadrelor didactice mult succes în activitatea şcolară, şi să aibă grijă ca memoria acestei personalităţi să nu se uite. Trebuie să recuperăm importanţa acestui om, unul dintre cei mai importanţi profesori din istoria Reghinului, datorită căruia ne-am putut bucura şi de fiul său, Ovidiu Bojor, cel mai celebru fitoterapeut din România, doctor farmacist şi membru de onoare al Academiei de Științe Medicale…

Dragi elevi, prezenţi acum în sală, voi vă veţi da seama, peste ani şi ani de zile că, bagajul vostru de cunoştiinţe este datorat profesorilor care v-au îndrumat aici, în băncile Liceului Tehnologic „Ioan Bojor”, şi nu vreau decât să vă mai transmit un singur lucru pe finalul discursului meu : Impresionaţi-i pe toți cu talentele și pofta voastră de cunoaștere. Învăţaţi, şi nu lăsaţi pe nimeni să vă scadă stima voastră de sine. Nu uitaţi că visurile nu au termen limita şi, că într-o zi veţi putea ajunge şi voi modele de admiraţie profesională şi să fiţi mentori pentru tinerii care vor veni după voi !

A consemnat Matei R. Mihai

20 martie 2023