În urmă cu 80 de ani Șoimii Carpaților realizau primul flashmob din Reghin, imortalizat pe peliculă

      Prima formă de așa zis flashmob din Reghin, cu fotografie argument a avut loc în piața orașului, pe 10 mai 1938 și a fost realizat de Șoimii Carpaților cu prilejul unei șoimiade, organizată de Despărțământul ASTRA în frunte cu președintele dr. Eugen Nicoară. Peste 200 de Șoimii au realizat o demonstrație nemaiîntâlnită până atunci în oraș, de exerciții de educație fizică cu mișcări sincronizate, în aer liber, au executat totodată mișcări de dans popular și au cântat la unison imnul Șoimilor în aplauzele spectatorilor cei mai mulți aflați acolo accidental.

     Tinerii din Reghin și de pe Valea Mureșului au fost inspectați de către prof. Dr. Iuliu Hațieganu, Tribunul Șoimilor, și de către prof. Atanasie Popa, din comandamentul Străjii Țării, ambii fiind extrem de mulțumiți de prestația șoimilor. Ei  l-au felicitat pe dr. Eugen Nicoară, președintele organizației locale și pe comandanții centuriilor de șoimi, pentru activitatea desfășurată pe acest teren. Data de 10 mai a fost o zi mare pentru Șoimii de pe Valea Mureșului. Instantaneul a fost realizat de fotograful Georg Heiter și la cererea Despărțământului Reghin al ASTREI a fost transformat în Carte Poștală de fotograful reghinean și pusă în circulație încă din luna iulie a anului 1938 iar în 1939 o altă fotografie de la același eveniment a fost publicată și în cartea SUB STINDARDUL ,,ASTREI” (DOUĂ DECENII DE ACTIVITATE CULTURALĂ ÎN DESPĂRȚĂMÂNTUL REGHINULUI 1919-1939).  

Sursa foto: Marian Ciprian 

     Activitatea organizației de tineret «Şoimii Carpaţilor» a fost  lansată sub lozinca: «Totul pentru naţiune, nimic pentru tine, nici câştig, nici glorie». «Vigoarea fizică şi morală – spunea profesorul Iuliu Haţieganu, ctitor de şcoală medicală la Cluj – conducătorul «Şoimilor Carpaţilor» – asigură eternitatea neamului”. A nu se confunda cu organizația comunistă, «Şoimii Patriei».

ASTRA a acordat o deosebită atenţie educaţiei fizice şi morale a poporului român, o subsecţie cu această titulatură fiind înfiinţată în 1926 şi condusă de profesorul universitar clujean Iuliu Haţieganu. Ea aparţinea de secţia medicală şi biopolitică şi a fost rezultatul concret al propunerilor făcute în Adunarea generală de la Zalău ( 1926), de către universitarul mai sus menţionat. La inițativa profesorului universitar Iuliu Moldovan au avut loc discuți între membrii secţiilor cu privire la alcătuirea unui plan în acest sens şi s-a obţinut încuviinţarea Comitetului Central. Programul prevedea organizarea tineretului într-o asociaţie în care să se pună accentul pe educaţia fizică, principalele nuclee urmând a fi oraşele Sibiu, Braşov şi Cluj.

La Cluj, membrii subsecței au început o energică mişcare de propagandă prin susţinerea de conferinţe pe această temă. De exemplu, în februarie şi martie 1928, în sala Prefecturii judeţene au avut loc următoarele conferinţe :
– Atanasie Popa -Educaţia fizică în legătură cu educaţia intelectuală şi morală;
– prof.univ. D. Niţescu -Maşina umană;
– dr. 1. Bologa – Istoria educaţiei fizice din antichitate până azi;
– prof.univ. C. Tătaru -Sisteme de educaţie fizică.

Expunerile, ce s-au bucurat de succes în faţa unui mare auditoriu, au fost însoţite de întâlniri cu intelectualii din oraş, în care s-a discutat modul de organizare a unei astfel de asociați, ce îşi propunea să cuprindă tineri din toate păturile sociale. Se urmărea educaţia integrală a individului din toate punctele de vedere. În primăvara aceluiaşi an s-au stabilit principiile de bază şi s-au redactat Statutele şi Regulamentul de către Iuliu Moldovan şi Atanasie Popa. S-a hotărât ca denumirea orgnizației să fie „Şoimii Carpaţilor” şi să-şi înceapă manifestările la 1 Decembrie 1 928,
sărbătoarea naţională a României şi ziua ASTRE!. 

În 1937 numărul şoimilor s-a mărit cu aproape 5.000, astfel cifra lor totală ajungând la circa 1 5.000. Majoritatea noilor organizaţii s-a înfiinţat în zona Someşului şi în judeţul Mureş, iar la Satu Mare activau peste 2.000 de membri. In despărţământul Reghin era deschisă o Şcoală de şoimi cu peste 200 de tineri, ce au răspândit în satele lor de origine spiritul de disciplină, conştiinţa naţională şi vigoarea specifice şoimilor. In despărţământul Cluj numărul nucleelor s-a mărit într-un singur an de la 46 1a 51.

Şi în anul 1939 Şoimii Carpaţilor au dovedit multă sârguinţă şi vitalitate în activităţile lor, prin aplicarea principiilor călăuzitoare: unitate, realism şi continuitate. Numărul membrilor a crescut încontinuu, organizaţia pătrunzând tot mai mult în rândul maselor largi populare. Spre a oferi un exemplu în acest sens, doar despărţământulReghin avea 2.856 de şoimi aparţinând de 60 de comune 42. În primăvară, din cauza evenimentelor internaţionale, programul stabilit anterior a fost modificat, în sensul concentrării în rândurile armatei a unui mare număr de comandanţi şi membri obişnuiţi. Cea mai importantă manifestare organizată de asociaţie a fost cea de la Cluj, de la începutul lunii septembrie. Preşedintele despărţământului Reghin, dr. Eugen Nicoară, raporta la 1 septembrie în registrele ASTREI că efectivul şoimilor ce urma să evalueze la serbările de la Cluj era de 740 şi în scopul deplasării lor aranjase să fie puse la dispoziţie vagoane de clasa a treia ale Căilor Ferate. De asemenea, a alcătuit o listă cu 21 de comandanți în vederea decorării lor cu ,,Meritul Cultural” în cadrul festivalului clujean.

Crezul şoimilor era adevărul:

1. Voi pune totdeauna binele neamului deasupra intereselor mele;
2. Voi fi alături de toţi aceia care trăiesc şi muncesc pentru binele neamului;
3. Nu voi uita, niciodată că ceea ce am ajuns, este prin vrednicia şi jertfa înaintaşilor;
4. Voi păstra curat focarul familiei mele, şi mă voi feri de tot ce ar primejdui vigoarea trupească şi sufletească a urmaşilor mei;
5. Voi păstra curat şi sănătos trupul meu şi mă voi feri de tot ce ar primejdui altora;
6. Voi păstra curat sufletul meu, şi voi alunga de la mine orice patimă şi amăgire nedemnă;
7. Voi trăi în muncă cinstită şi luptă dreaptă şi voi căuta locul meu în viaţă, după priceperea şi vrednicia mea;
8. Voi recunoaşte priceperea şi vrednicia altora, şi nu voi cere niciodată ceva ce nu mi se cuvine”.
   

   ---

Bibliografie:

Memoriile secrete ale Dr. Eugen Nicoară ; 

Organizația ,,Șoimii Carpaților” în perioada interbelică – Dragoș Petrescu și Daniela Petrescu –32-carpica-XXXII-17.pdf

About Author

Robert Mihai

See author's posts