MUNICIPIUL REGHIN ARE DOI „CETĂŢENI DE ONOARE” NOI ÎN PANTEONUL PERSONALITĂŢILOR

Titlul de „Cetăţean de Onoare” al Municipiului Reghin” reprezintă cea mai înaltă distincţie acordată de către Consiliul Local Municipal, în temeiul întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de un regulament al instituţiei şi a cel puţin unuia dintre următoarele criterii: candidaţii trebuie să fie personalităţi cu recunoaştere naţională sau universală care şi-au pus amprenta asupra dezvoltării municipiului şi a imaginii acestuia; personalităţi care prin realizările lor, au contribuit la prestigiul Reghinului, în ţară şi în străinătate; persoane care prin acţiunile lor dezinteresate (donaţii, acţiuni umanitare, cercetare) au determinat o îmbunătăţire simţitoare a condiţiilor de viaţă a locuitorilor din municipiul nostru; să fie sportivi locali care au obţinut rezultate deosebite în competiţii naţionale şi internaţionale şi persoanelor care au dat dovadă de acte de curaj şi devotament în slujba comunităţii. Consiliul Local a acordat primul titlu de “Cetăţean de Onoare” al Reghinului în 1991, astăzi numărul lor ajungând la 44 de personalităţi locale, naţionale sau internaţionale.

Municipiul Reghin a onorat de curând două personalități prin conferirea titlului de „Cetățean de Onoare” votate în unanimitate de cei 19 consilieri locali pentru merite deosebite.

Prima distincţie a fost votată pentru cercet. şt. Maria Borzan, fostă directoare a Muzeului Etnografic „Anton Badea” în perioada 1987-2015 care a fost recunoscută pentru contribuțiile sale în cercetarea și valorificarea patrimoniului etnologic, îmbunătățind legăturile culturale ale comunității. Al doilea titlu votat este „post-mortem” şi a fost acordat regretatului ing. Vasile Herța, fost director al Fabricii IUPS-IRUM Reghin (în perioada 1972-1998) pentru impactul său în domeniul mecanizării și colectării lemnului, aducând beneficii importante municipiului.

Această decizie a fost aprobată de aleșii locali la sfârșitul anului trecut în şedinţa CL din 23 decembrie 2024.

CERCETĂTOR ŞTIINŢIFIC MARIA BORZAN

Maria Borzan s-a născut la Târnăveni, la 15 octombrie 1951. După ce a terminat şcoala generală şi Liceul “Alexandru Sahia”, în anul 1970 a urmat cursurile Institutului Pedagogic din Tîrgu-Mureş, secţia Istorie-Geografie şi apoi Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filozofie-Istorie.

După absolvire a lucrat ca şi profesor de istorie timp de trei ani la Voşlobeni în judeţul Harghita. În anul 1976 prin căsătorie cu ing. Nicolae Borzan s-a stabilit la Reghin unde şi-a continuat activitatea la catedră predând istoria şi ştiinţele sociale în cadrul Liceelor Nr. 1 şi 2 şi la Şcolile Generale Nr. 1 şi Nr. 5 din oraş până în luna septembrie a anului 1987 când a fost numită director al muzeului etnografic, funcţie care a deţinut-o până la pensionarea sa, survenită la începutul lunii aprilie a anului 2015.

În cei 28 de ani, Maria Borzan a parcurs toate gradele profesionale, de la muzeograf până la cercetător ştiinţific şi a ajuns un expert etnograf, foarte priceput, care a reuşit chiar să claseze în urmă cu 15 ani, colecţia de cătrinţe a muzeului la statutul de tezaur, după două contestaţii la comisia naţională a Ministerului Culturii, care o trecuse la fond. În cele aproape trei decenii de activitate, cercetătorul ştiinţific a scris istorie pentru Muzeul Etnografic din Reghin, începând cu readucerea instituţiei în circuitul naţional în reţeaua muzeelor, continuând cu munca de formare a unui nou colectiv de specialişti în cadrul muzeului reghinean şi nu în ultimul rând cu organizarea sistemului de evidenţă în muzeu.

Activitatea ştiinţifică a cercetătoarei Maria Borzan este una vastă şi variată oglindită în cele 23 de volume, cărţi şi broşuri de specialitate şi de cele 40 de filme documentare despre tradiţii şi obiceiuri populare de pe întreg judeţul Mureş. „DOAMNA ETNOGRAFIEI ROMÂNEŞTI” (cum a numit-o Mihai Dâncuşi, directorul Muzeului Etnografic din Sighetul Marmaţiei, pe Maria Borzan în anul 2015) a mai realizat 14 filme documentare, în colaborare cu Televiziunea Română – TVR 1, „Zestrea Românilor”, un documentar artistic de etnografie şi antropologie culturală ţărănească, axat pe consemnarea riturilor de trecere (naşterea, nunta, înmormântarea), a obiceiurilor tradiţionale legate de munca şi sărbătorile de peste an.

În cei 28 de ani de activitate la conducerea Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Municipiul Reghin, Maria Borzan a realizat peste 500 de înregistrări radio şi tv i-au fost conferite sute de diplome, plachete, medalii din partea unor instituţii, trusturi de presă, organizaţii, asociaţii din ţară şi străinătate.

Maria Borzan a organizat zeci de expoziţii la sediul muzeului din Reghin şi în ţară. Portofoliul activiităţilor sale profesionale mai cuprinde 9 expoziţii în străinătate şi 100 de expoziţii temporare în perioada 2000-2010, la sediul muzeului şi în colaborare cu alte instituţii de educaţie şi cultură din judeţ şi din ţară.

INGINERUL VASILE HERŢA (n. 1929 – d. 2018)

Vasile Herţa s-a născut în 1929 la Războieni, a ajuns la Reghin în 1954 prin repartiție ministerială și a fost fost director al Fabricii I.U.P.S Reghin, actualmente IRUM) în perioada 1972-1998. Mandatele de director general și manager general a lui Vasile Herța în perioada 1972-1998 la Întreprinderea de Utilaje și Piese de Schimb Reghin (IUPS) denumire schimbată pe parcurs în Întreprinderea de Reparații Utilaje și Mecanisme (IRUM) au fost marcate de prima medalie de aur obținută de întreprindere la Târgul Internațional de la Zagreb în 1977, pentru TAF 650, de lansarea pe piața industriei grele la 1 august 1982, a primei locomotive C.F.F. de cale îngustă de 760 mm, de tip Reșița fabricată la Reghin și de obținerea la Paris a prestigiosului trofeu ,,Golden Europe Award for Quality” acordat companiei din Reghin pentru calitatea produselor.

În paralel cu activitatea profesională inginerul a absolvit și cea de a doua facultate și a cochetat o perioadă și cu politica fiind ales consilier local din partea PDSR în mandatul 1994-1998.

În anul 2000 a candidat la funcția de senator în Parlamentul României din partea PDSR cu sloganul ,,Cinstea și corectitudinea reprezintă măsura faptelor noastre”. În 2016 sărbătoritul a apărut în calitate de inventator în paginile cărții ,,Invenţii, Inovaţii şi Produse Noi Realizate în Industria Reghineană”, semnată de Vasile Lihăt, alături de specialişti precum: Ştefan Varga (şef atelier proiectare I.P.L.), Gheorghe Varodi (ing. şef la IRUM Reghin), ing. Nicolae Bâzgan (director general S.C. Hora S.A.) etc.

În același an într-un cadru festiv în semn de recunoștiință pentru contribuțiile de excepție aduse de acest mare patriot, sectorului forestier din țară i-a fost conferit titlul de ,,Membru de Onoare” al Asociației Forestierilor din România (ASFOR), ocazie cu care a fost și publicat un LAUDATIO în onoarea inginerului în revista Meridiane Forestiere.

În anul 2017 de Ziua Vârstnicilor, Vasile Herța a primit o ,,Diplomă de Excelență” în semn de prețuire pentru întreaga sa activitate. În şedinţa de Consiliu Local din 23 decembrie 2024 i-a fost conferit titlul de „Cetăţean de Onoare” post mortem al Municipiului Reghin.