,,Nimeni nu s-a cocoșat, din cauză că și-a purtat prietenii pe umeri ”

Cineva spunea odată, că cine nu mai vrea să aibă relații de prietenie nu a fost niciodată un prieten adevărat. Altcineva spunea să nu îți petreci timpul cu cineva care nu e dispus să și-l petreacă cu tine. Eu spun că nu trebuie să încetăm să întindem o mână sinceră prietenilor. Ar fi trist ca ,,nimeni să nu mai aibă încredere în nimeni” vorba premierului Dacian Cioloș, ca să citez un clasic în viață.
Am mai auzit și expresia ,,Este mai bine să ai un prieten la nevoie decât bani în buzunar”, morala?pentru că acesta va face oricând totul pentru a te ajuta. Nu cred că este o comparație fericită deși materialiștii spun că există o legătură între prieteni și lovele, afirmând că ,,Prietenia este la fel ca banii, este mai ușor de făcut decât de păstrat”. Ce este cert este că un prieten adevărat nu flatează. Eu cred că adevărații prieteni sunt cei care îi chemi în momentele frumoase ale vieții, iar în cele rele vin nechemați. (aici nu mă refer la prietenii falși care joacă teatru ci la prietenii adevărați care îți respectă intimitatea, nu insistă să afle detaliile unei probleme, dar sunt omniprezenți acolo, gata să asculte și să îți ofere consolare, atunci când ești pregătit sa îți descarci durerile sufletești). Mai sunt și acei prieteni inexplicabili care te supraveghează sau sunt acolo doar ca tu să capeți încredere. Nu îți poți explica de ce disponibilitatea lor merge dincolo de nevoile tale ? dar e minunat să ști că cineva este în ,,stand by” pentru tine și atunci când nu te aștepți. Asta e magia de fapt a prieteniei adevărate pe care o simți atât de rar într-o viață.
Dar pentru că și prietenii mai greșesc s-a inventat un proverb care spune că ,,prietenia este o haină valoroasă care se curăță când se murdărește, nu se aruncă la prima pată”. Adică mai pe scurt nu căuta perfecțiunea, căci cei care caută un prieten fără defecte, nu va avea niciodată prieteni. Exact cum spunea moralistul francez Jean de La Bruyère ,,Prietenia nu poate fi dusă mai departe dacă nu suntem în stare să trecem peste mici greșeli”. Deși viața nu vine la pachet cu un manual de instrucțiuni, eu cred că prietenii trebuie blamați în particular, iar în fața celorlalți apărați. Niciodată nu îți vinde prietenia iar în momentul în care îți vei face prieteni noi, să nu-i uiți pe cei vechi. Ei sunt precum corzile unei viori, care nu trebuie forțate foarte tare. Metaforic vorbind ,,Nimeni nu s-a cocoșat, din cauză că și-a purtat prietenii pe umeri”.
Prietenia nu are legi, nu există un act normativ promulgat de un organ legislativ al statului prin care să ne fie reglementate condițile în care putem fi sau nu prieteni, există doar sisteme diferite de înțelegere a acestui cuvânt dar trebuie să recunoaștem că în 90% din cazuri relaţiile de prietenie ne îmbogăţesc trăirile, perspectivele, atitudinile, ne ajută să creştem şi să devenim mai buni. Chiar dacă viața ne desparte uneori și nu ne putem vedea în fiecare zi cred că prietenii sunt ca stelele, nu le vezi întotdeauna, dar le simți strălucind pe cer așa și prietenii adevărați pe care îi respecți și îi admiri chiar dacă nu îi vezi tot timpul ei strălucesc în sufletul tău ori de câte ori le auzi numele pomenite undeva. Am prieteni foarte buni puțini dar constanți și răbdători cărora vreau să le mulțumesc că sunt alături de mine și la bine și la greu într-un fel sau altul.
Post scriptum: Viața e făcută din alegeri și pentru a nu fii un lung șir de dezamăgiri, alege-ţi prietenii în funcţie de propriile criterii! Nu e nici o supărare îi alegi ca pepenii: încerci o sută și alegi unu, doi, trei, maxim 10. Când aveți timp faceți o listă cu cei mai buni prieteni dintotdeauna și veți constata că v-au rămas mai puțini decât va-ți fi gândit. Dar relaxați-vă nu e o tragedie să vă pierdeți prietenii. E doar cursul firesc al vieții și poate un semn că trebuie să vă faceți noi prieteni.