Pledoarie pentru SALVAREA Casei de Cultură a Tineretului din Reghin”, de la compozitorul George Sbârcea și violonistul George Enescu, la soprana Arta Florescu și taragotistul Dumitru Fărcaș, până la coregrafii Mr. Wiggles şi Lil Jazz”

În prag de sărbătorire a 790 de ani de istorie atestată documentară a Reghinului, autoritățile locale nu se pregătesc de celebrarea trecutului, ci au ajuns ținta unui scandal cultural fără precedent în ultimii 27 de ani, care începe să se extindă de la zi la zi pe rețelele de socializare și în presa scrisă. După ce în ultimii zece ani în Reghin s-a închis o televiziune, una funcționează la cota de avarie și au dispărut două publicații ”Noi Nebănuite Trepte” și ”Gazeta Reghinului” care au promovat fiecare, în limita posibilităților, cultura și au promovat talentele din generația tânără în peisajul mijloacelor de informare în masă cu efecte pozitive majore a venit rândul poate celui mai activ bastion al Reghinului, să îi fie schimbată destinația, Casa de Cultură a Tineretului ”George Enescu”. O alegere care va schimba total o parte din trecutul orașului, pentru că această instituție este strâns legată de istoria primului hotel din Reghin, dat în folosință în 1856, cu ,,sală de bal și sală de festivități”, devenită ulterior sală de proiecții cinematografice și sediul de radio (Radiobirthler), Club al Tineretului și apoi Casa de Cultură a Tineretului ”George Enescu”. După ultima ședință a Consiliului Local Reghin, instituția își pierde personalitatea juridică și va fi comasată prin absorbție de către Casa de Cultură ,,Dr. Eugen Nicoară”, cu activități și cu cei 7 angajați cu tot. În locul Casei de Cultură a Tineretului se va muta Biblioteca ”Petru Maior” care își desfășoară activitatea într-un spațiu scos la vânzare de proprietarii de drept, Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere Mureş CNSLR-Frăţia. Astfel că, instituțiile desemnate să ducă la îndeplinirea acestei hotărâri: Biroul Resurse Umane, Salarizare, Administrativ, Serviciul Contabilitate din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Reghin, Casa de Cultură ,,Dr. Eugen Nicoară”, Biblioteca ,,Petru Maior” și Primarul Municipiului Reghin, mai au la dispoziție patru luni să finalizeze procesul de mutare a bibliotecii în noul sediu.

---

Cum se pierde un simbol al tineretului și se sfidează istoria din casa cu idolii atâtor generații?

---

În data de 26 octombrie 2017 în ședința ordinară de Consiliu Local, aleșii locali au votat comasarea instituțiilor publice de cultură din Reghin mai precis Casa de Cultură a Tineretului „George Enescu” cu Casa de Cultură „Dr. Eugen Nicoară” și mutarea Bibliotecii ”Petru Maior” pe strada Republicii nr. 2. Pierderea personalității juridice și desființarea instituției, care prin definiție promova tinerele talente locale, vine exact la 40 de ani de la înființarea Casei de Cultură a Tineretului, care în decursul celor patru decenii de existență a fost condusă de Zaharia Man, în perioada (1977-2004), Sorina Bloj (2004-2012) și Marcel Naste (2012-2017).
Ședința a trecut neobservată în prima fază, datorită faptului că proiectul de hotărâre era pe ordinea de zi inserat strategic la poziția 15 și intitulat ,,Proiect de hotărâre privind reorganizarea instituțiilor de cultură, Casa de Cultură „E. Nicoară” și Casa de Cultură a Tineretului „G. Enescu” pentru a nu capta atenția și să suscite interesul publicului. Două zile mai târziu însă au apărut primele reacții contra acestei hotărâri. Efectele au apărut atât de târziu pentru că ședința a fost filmată doar de un cameraman care nu se știe cui a predat filmarea? Probabil celor care l-au invitat la eveniment dar nu pot să înțeleg cum un asemenea eveniment nu a fost difuzat în direct să știe populația ce, cine, cum, unde, când votează? așa pentru transparența decizională privind administrația publică.
În data de 28 a apărut pe facebook primul internaut cu numele de cont ”Fără Număr” care a anunțat știrea oficial pe paginile de socializare ”Probleme DeReghin” și ”Probleme de Reghin- Necenzurat”. A urmat apoi un filmuleț postat pe You Tube, de reghineanul Alex Nuț, unul dintre cei mai apreciați tineri din comunitatea de street dance din municipiu și din țară, care a transmis vestea și în format video și a îndemnat tinerii din Reghin și din țară să se solidrarizeze în jurul unei cauze ,,Salvarea Casei de Cultura a Tineretului „George Enescu”, prin semnarea unei petiții on line. E pentru prima orară când tinerii din Reghin și din țară, încercarcă să convingă autoritățiile locale să anuleze un proiect de hotărâre votat și să se repună într-o ședință extraordinară proiectul sub o altă formă în care să nu fie discriminați și să nu fie obligați să își desfășoare activitățile sub umbrela Casei de Cultură ,,Dr. Eugen Nicoară” care indirect îi pune într-un plan secund și îi marginalizează. (Deși se spune că tineretul e viitorul țării și că statul român are datoria să îi asigure toate condiţiile unei vieţi decente şi prospere). Și există argumente că tinerii din Reghin dacă au condiții, nu li se limitează potențialul și sunt lăsați să își lărgească orizontul cunoașterii permanent pot devenii ,,ambasadori,, ai României în lume. Ca o paranteză știți bine că Reghinul în ultimii patru ani a dat 5 campioni mondiali toți tineri, fără a lua în calcul zecile de campioni naționali: Ognean Mihnea (campion mondial la Șah școlar în 2013 la Cracovia ), Adriana Boga ( a câștigat medalia de aur la proba kumite și locul I cu echipa României la karate goju-ryu în cadrul Campionatelor Mondiale de la Cape Town din Africa de Sud în 2013), Mirona Gliga și Ciflicli Roman Sergheevich, (au adus prima medalie de aur pentru România pentru adulți la Campionatul Mondial de Adult Show Latin din China în 2015) și paramedicul Eugen Anca (care a ocupat în 2017 locul I cu echipajul ISU Horea al județului Mureș la Concursul Mondial de Prim-Ajutor și Descarcerare la categoria “rapid extrication-developmental”) și care cu siguranță dacă nu ar fi fost sprijiniți și lăsați să își dezvolte armonios aptitudinile nu ajungeau atât de sus. Și atunci vă întreb dragi consileri locali supravieţuirea unei instituții a tineretului din Reghin nu merită toate eforturile ? eu cred că rezultatele lor și activitățile realizate aici sunt perfect legitime pentru a fi păstrată această Casă de Cultură a Tineretului în aceiași locație și mai mult toți reprezentanții generației tinere să aibă un colț de onoare într-o instituție să le confirme respectul comunității.

Într-o săptămână filmulețul lui Alex Nuț (dansatorului reghinean care s-a antrenat cu coregraful lui Michael Jackson) în care îndemna tinerii să se solidarizeze în jurul unei cauze ,,Salvarea Casei de Cultura a Tineretului „George Enescu”, a înregistrat peste 3500 de vizualizări și tinerii au strâns peste 700 de semnături, la inițiativa unui alt reghinean, Marian Rareș, dansator și organizator al competiției ,,Street Groove Jam”. În data de 30 octombrie, pe la ora 12.00, pe aceeași rețea de socializare, i-a fost luată apărarea instituției, de scriitoarea Mariana Cristescu, șef editor și șef al Departamentului Cultură a cotidianului Cuvântul Liber și membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Exemplul ei a fost preluat apoi de pictorul Călin Bogătean, de ziarista Codruța Romanța, pe blogul ei, sau de moderatoarea de televiziune Alexandra Cotoi pe ”Petițieonline.com”.
Reghinenii Ferenc și Elena Arabella Vaida au postat pe Blogul Arabella și Ferenc pe care îl administrează un articol intitulat ,,Încă o lovitură din partea autorităților locale!,, cu un motto sugestiv ”Unii oameni, deși au cultură, sunt analfabeți prin concepția pe care o au despre cultură!”Marin Preda, făcând aluzie la decizia pe care au luat-o autoritățile cu privire la Casa de Cultură a Tineretului afirmă: ,,Din nefericire asistăm din nou neputincioși oarecum la un nou atentat către tineret din partea Primăriei Reghin. După eșuarea planului de restaurare a Cinematografului Patria vor să desființeze Casa de Cultură a Tineretului ”George Enescu” în locul căreia ar vrea să mute Biblioteca Municipală din centrul orașului. Acest institut este un simbol ce reprezintă tineretul”.

În 31 octombrie scriitorul Mugurel Pușcaș a luat atitudine și a criticat și el foarte dur această decizie cu titlul ” BRAVOS C.L. REGHIN, HALAL SĂ -ŢI FIE ” – ,,Casa de Cultură a Tineretului, ” George Enescu ” din Reghin, va deveni amintire?…(.
După ziarul ” Noi, nebănuite trepte „, ziarul copiilor şi tinerilor reghineni ( 2002-2011 ), urmează a fi ” decapitat ” un alt pilon cultural al generaţiei tinere din Reghin, Casa de Cultură a Tineretului, „George Enescu”.
( Am zis mai demult, zic şi acum: trecerea instituţiilor de cultură din subordinea ministerului culturii în sudordinea autorităţilor locale nu a rezolvat problemele decât parţial, financiar, pe alocuri, complicându-le, permiţând imixtiunea şi controlul politicului în actul cultural! )
Criteriu economic sau lipsa unei alte locaţii sunt motivele, cred, invocate!.. Oare?… Din nefericire, pentru adepţii acestei variante sunt economist, de profesie! Câte sute de mii de euro tocăm anual pe invitaţi la Zilele Municipiului, câţi bani se scurg din bugetul local aiurea pe tot felul de sindrofii, la clientela politică pseudo-culturală, în divese alte activităţi ineficiente etc?”.

Știrea a fost consemnată de săptămânalul ,,Punctul,, printr-un articol semnat de reghineanca Imola Grama, intitulat ,,Casa de cultură „Eugen Nicoară” se comasează cu Casa de Cultură „George Enescu” și nu în ultimul rând, de Cotidianul Zi de Zi, printr-un articol pe aceeași temă, redactat de reghineanul Alin Zaharie „Tristeți și nemulțumiri la decizia de comasare a caselor de cultură reghinene” unde Marcel Naste declara ,,Dacă cei care ne conduc, cum am spus-o și în ședința de consiliu local, ar sta să aprofundeze mai exact rapoartele de activitate ale fiecărei instituții în parte și-ar da seama că această Casă de Cultură a Tineretului este strict necesară și ar lua o măsură de siguranță pentru a nu distruge ceea ce este bun și a nu crea plăceri în comunitate”.
Dar cel mai trist este faptul că Consiliul Local nu ia în considerare un aspect foarte important în această ecuație: în momentul în care a fost construit Palatul Culturii, din Strada Spitalului nr.11, de către dr. Eugen Nicoară, în 1940 construcția a fost prevăzută cu sală de spectacole, restaurant, vinotecă, sală de biliard, piscină și bibliotecă ce cuprindea 2.000 de volume. Primul director al actualei Biblioteci ,,Petru Maior” Leon Mircea, în cadrul Casei de Cultură ,,Dr. Eugen Nicoară”, a pus bazele bibliotecii de azi și atunci nu înțeleg de ce se inversează astăzi istoria, din neștiință sau din orgolii de conjunctură politică NU se revine la vechiul amplasament al bibliotecii. În opinia mea locul acestui spațiu pentru lectură  ar trebui să fie în cadrul Casei de Cultură ,,Dr. Eugen Nicoară” așa cum a fost gândit de ctitorul așezământului la zidirea lui. Plus că în momentul de față inclusiv sediul Desăpărțământului Reghin al ASTREI funcționează în cadrul Casei de Cultură ,,Dr. Eugen Nicoară”, unde se află și arhiva celei mai vechi asociații culturale din oraș, funcțională din 1875.

---

Istoria unei clădiri din Reghin care a găzduit cei mai mari artiști consemnați de clepsidra timpului

---

Însă puțini știu că în clădirea care adăpostește Casa de Cultură a Tineretului se organizează baluri, festivități și concerte încă din 1856, de când a fost dată în folosință cea mai impunătoare clădire din centrul Reginului istoric. Dacă pereții acestei clădiri ar putea povesti despre balurile de altădată și scena ar putea scrie despre idolii atâtor generații care au călcat-o ani la rând, pentru a cânta sau încânta de fiecare dată publicul reghinean în cele mai importante momente ale vieții acestei comunități, am fi șocați câtă încărcătură artistică vibrează și câtă energie radiază fiecare colț și perete din această clădire. Timp de 160 de ani aici sau organizat și găzduit cele mai în vogă manifestări artistice înscrise în moda timpului în Reghin. Dintre cele mai importante personalități care au luat parte de-a lungul anilor la balurile din Reghinul-Săsesc amintim pe Baroneasa Banffy Agnes și Baronul F. Ferenczi, dr. George Barițiu, dr. Grigore Silași, Iacob Bologa, Ioan Pop Maior (nepotul lui Petru Maior), memorandistul Patriciu Barbu, dr. av. Absolon Todea, Pantelimon Halipa (președintele Sfatului Țării care a votat Unirea la 1918), Vasile Goldiș (președinte al Astrei în perioada 1923-1932), Ion Agârbiceanu (scriitor, senator și vicepreședinte al Senatului), etc.
Aici Despărțămâtul Reghin a găzduit trei adunări generale ale ASTREI, în anii: din 1875, 1890 și 1925 care s-au încheiat cu spectacole inedite de teatru și baluri ca în povești.
În 1875 a susținut spectacole trei zile la rând trupa actorului Baciu Munteanu care a prezentat publicului reghinean mai multe canțonete de Iosif Vulcan printre care și ,,Ciobanul din Ardeal,, care au fost bine primite atât de maghiari cât și de sașii din oraș.

La începutul anilor 1900 au concertat în această clădire cele mai importante soprane ale Teatrului Maghiar din Budapesta. În cursul anului 1915, în timpul Primului Război Mondial, Aca de Barbu, soprană la Opera din Hamburg, a organizat câteva concerte ale căror venituri au fost donate soldaților orbi.

În 1919 Societatea Meseriașilor din Reghin condusă de ing. Florea Bogdan, a început să permanenitizeze formațiile cultural-artistice și să devină o practică generală prezentarea de programe culturale cu ocazia unor momente însemnate în istoria poporului român în sala mare de bal a hotelului și toamna și iarna organizau serate culturale.
În 1923 a debutat aici elevul George Sbârcea, (viitorul compozitor de tangouri, pianist și diplomat român) la o reprezentație organizată de Reuniunea Femeilor din Reghin și jur, în ziua de Sfântul Nicolae în sala mare a hotelului orășenesc.

---

În 1929 concerta pentru prima oară la Reghin, marele violonist George Enescu, abia sosit din Paris unde repurtase glorioși lauri cu cea mai nouă compoziție simfonică a sa, pe care o executase renumita orchestră a concertelor ,,LAMOUREUX”, chiar sub conducerea maestrului. Muzicologul deja făcuse mai multe călătorii în Statele Unite ale Americii, unde dirijase orchestra din Philadelphia, revista pariziană „Le monde musical”, îi publicase biografia, cu prilejul cursului de interpretare, ținut la „Ecole normale de musique de Paris” și cu câteva luni înainte de a concerta aici a compus celebra ,,Sonată pentru vioară nr. 3 în La minor “, în caracter popular românesc”. Muzica lui George Enescu începea să pună România pe harta culturală a lumii și totuși maestrul își mai făcea timp să mai cânte și în câte o comună urbană și să dea sfaturi copiilor talentați pe care îi întâlnea după concertele sale și care visau să îi calce pe urme.

Rămâne un mister până azi ce l-a motivat pe celebrul violonist să concerteze cu vioara sa vrăjită și în Reghin, unde a poposit cu un tren rapid însoțit de evreul M. Cohen în calitate de impresar al Concertelor Enescu și pianistul Nicolae Caravia. Dar probabil că violonistrul se simțea ca acasă oriunde existau iubitori de muzică, un pian și o vioară. Iar la Reghin existau toate cele trei ingrediente. Maestrul a mai revenit de două ori în concerte la Reghin în 1931 și 1934 în clădirea care astăzi îi poartă numele.

Apoi a urmat în concerte soprana Arta Florescu și soprana Iolanda Mărculescu şi cântăreţul de operă Mircea Buciu.
Însă Casa de Bal nu a fost ocolită nici de circuri și iluzioniști celebri din Europa: Circul Olympus, iluzionistul Batlhazar, fachirul englez King și Milly, echilibristul mondial Arturo Sctrohscneider, care și-a întins sârma de oțel de 20 de metri peste strada principală de acoperișul Casei de Bal (actuala Casă de Cultură) la Școala românească, pentru a-și prezenta numărul de echilibristică în fața a câteva mii de reghineni și curioși, de pe Văile Gurghiului și Mureșului.

În perioada de după Al Doilea Război, aici a funcționat cinematograful ,,Victoria” condus de evreul Stener Iacob care din 1950, a devenit o unitate concentrată în subordinea Intreprinderii ,,Republica”. Comuniştii şi-au făcut un titlu de glorie din preluarea cinematografelor de la „reacţionarii burghezi” şi „redarea lor poporului” și la Reghin dar şi din „lupta de popularizare a filmului în rândurile maselor”. Trebuie să recunoaștem că în aceea perioadă în lipsa televizoarelor și a presei libere cinematograful era cel mai bun mijloc de a rescrie prin film, istoria națională conform intereselor ideologice și politice comuniste. Însă dincolo de subterfugiile PCR-ului în acest cinematorgraf mulți dintre seniorii Reghinului s-au îndrăgostit, mulți s-au căsătorit și apoi după desfințarea cinemascopului din această clădire și-au adus copii în aceiași locație la spectacole, serbări, vernisaje sau expoziții fotografice.

---

Cum sau consumat 40 de ani de cultură pentru tineretul din Reghin?

---

În 25 iunie 1977, la inițiativa profesorului Zaharie Man, s-a inaugurat, în clădirea de pe strada Republicii, Clubul Tineretului, instituție subordonată Gospodăririi Comitetului Central UTC. În perioada 1977-1983, la Casa de Cultură a Tineretului, se organizau seri de dans cu Formația vocal instrumentală Trans, Orizont și frații ingineri Mateescu. Din 1983 s-a deschis oficial și discoteca Club T care a funcționat până la jumătatea anilor 90.
Zaharia Man pe când lucra în cadrul Casei de Cultură (actuala Dr. Eugen Nicoară) a înființat corul ”Viodele” pe trei voci constituit din învățătoare și educatoare în număr de peste 30 de soliste dirijat de prof. Cira Liviu, care a ajuns cel mai bun grup din Transilvania. După numirea lui Zaharie Man, ca director corul a fost mutat în noua locație, unde a activat câțiva ani în cadrul Casei de Cultură a Tineretului.
Orchestra de Muzică Ușoară ”Trans”, condusă de Codolany Janos a Casei de Cultură a Tineretului, a prezentat spectacole de estradă pe stadioane din județul Mureș, Sibiu, Brașov, București în anii 1985-86 cu artștiii: Colea Răutu, Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Angela Stoenescu, Cristina Stamate, Nicu Constantin, Corina Chiriac, Ștefan Bănică senior, Mihai Constantinescu, Dida Drăgan și Gil Dobrică.

Casa de Cultură a Tineretului sub conducerea lui Zaharie Man a inițiat în 1988 Festivalul Național de Folclor ,,Flori de pe Mureș” prilej cu care interpreți renumiți de muzică populară și oameni de cultură, din domeniul etnografiei și folclorului, ne-au onorat cu prezență, făcând Reghinul cunoscut în toată țara. Președinții festivalului au fost: prof. univ. dr. Gheorghe Oprea la Academia de Muzică din București, solista de muzică populară Natalia Gliga, fostă elevă a Mariei Tănase, marele compozitor Ludovic Paceag și Constantin Arvinte, compozitor, dirijor și folclorist român decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer acordat de președintele României. Din partea Televiziunii Române au fost prezenți la Reghin, la ,,Flori de pe Mureș”, relizatorii tv. consacrați de programe folclorice precum Florentina Satmari, Mărioara Murărescu, realizatoarea emisiunii ,,Tezaur Folcloric” și celebra interpretă de muzică populară Ionela Prodan.

Au debutat și au concurat în acest festival: Anca Branea (Reghin), Anuța Crișan Toncean (Reghin), Aurora Dan (Cluj), Cristina Giuvelescu (Gorj), Dorina Grad (Târgu-Mureș), Cristian Pomohaci (Rebrișoara), Cristina Domnica Dologa, Florina Mureșan (Bistrița), Ion Drăgan (Gorj), Ion Moldovan (Cluj), Gabriela Merdar Oltean (județul Mureș), Maria Butilă (Târgu-Mureș), Maria Creța (Bistrița), Ilie Medrea (Sibiu), Dumitru Gliga (Reghin), nume care azi nu mai au nevoie de nici o prezentare.
Au dirijat pe scena Casei de Cultură a Tineretului în cadrul Festivalului Național ”Flori de pe Mureș”: Ovidiu Barteș prof. dirijor cu Orchestra ”Cununa Transilvană” din Cluj-Napoca, Ștefan Cigu violonist și dirijor cu Orchestra ”Dor Românesc” din Bistrița, dirijorul Bambo Zoltán cu Ansamblul ”Mureșul” din Targu-Mureș, prof. Ioan Conțiu cu Orchestra ”Ghiocelul” și Marius Eugen Petruț care s-a format ca dirijor la Casa Tineretului și care a ajuns maestru-dirijor la Ansamblul ”Cindrelul-Junii Sibiului” și Orchestra ”Rapsodia Călimanilor” din Toplița.

---

Au susținut recitaluri, în afara concursului pe scena Casei de Cultură a Tineretului : Nicolae Furdui Iancu, Nicolae Mureșan, Nicolae Sabău, Muntean Drăgan, Gheorghe Mureșan, Elena Jurjescu, Maria Dragomoriu, Dinu Iancu Sălăjeanu, Mihai Oprea, Ansam. Ciocărlia, Daniela Conurache, Cristina Turcu Preda, Laura Lavric, Aurel Tămaș, Nicu Novac, Mariana Deac, Vleria Peter Predesucu, Alexandru Pungea, Elena Pădure, Leontina Pop, Nelu Șopterean, Florica Zhaha, Cornelia Ardeleanu, Aurel Cioceoan, Matilda Pscal Cojocăriță și Cigu Ștefan, Surorile Codoreanu de la Cluj, Zorica Savu, Ioan Bocșa, Aurel Tămaș, Mariana Anghel, Natalia Gliga și nu în ultimul rând Dumitru Fărcaș, care a declarat după un concert în Casa de Cultură a Tineretului că sala de spectacole a instituției are una din cele mai bune acustici din România.
Reghinul îi datorează directorului înființarea primei secții externe a Școlii de Arte din Târgu-Mureș, în cadrul Casei de Cultură specialitatea canto-popular la clasa regretatului prof. Liviu Cira. Printre promoțile de absolvenții sau numărat de-a lungul anilor: Ana Toncean Crișan, Marina Angela, Dumitru Gliga, Laura Feier, Rodica Feier etc.
De numele lui Zaharia Man se leagă și înființarea Ansamblului de cântece și dansuri populare Ghiocelul cu ajutorul căruia după Revoluția din 22 Decembrie 1989 mai mulți artiști locali au avut ocazia să iasă peste hotare în Franța.

---

După pensionarea directorului Zaharie Man din anul 2004, solista de muzică folk Sorina Bloj și elementul principal al grupului ,,Ecou” a devenit prin concurs directorul Casei de Cultură ,,George Enescu” unde a reușit să aducă strălucire și să umple sălile cu activități atractive care au rămas în memoria colectivă: a organizat patru ediții ale Festivalului de Muzică folk și chitară clasică ,,Prima Iubire”, patru ediții ale Festivalului Rapsozilor Populari și două ediții ale celebrului Festival Național ,,Flori de pe Mureș” (XIII și XIV) adresat tinerelor valori din muzica populară care bat la porţile afirmării.

Sorina Bloj a adus în recitaluri la Reghin în afara concurului cei patru ani nume consacrate din liga întâi și liga a doua a muzici folk din România: Ștefan Hrușcă, Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici, Mircea Vintila, Victor Socaciu, Nicu Alifantis, Vasile Șeicaru și continuând cu Maria Gheorghiu, Adrian Ivanitchi, Silvan Stâncel (locul I la prima ediție a festivalului), Grupul Strada Mare, Florin Camen, Angela Kiss, Majay Gyozo, Nica Zaharia, Emeric Imre și chiar Grupul ,,Ecou”.
Dintre laureații și concurenții Festivalului Național de Folk ,,Prima Iubire” de la Reghin amintim pe: Iulia Caraiman (Brăila) premiul Prima Iubire, secțiunea grup; Silvan Stâncel (Alba-Iulia) premiul I la prima ediție), Grupul ,,Fox Studis” (Călărași) – premiul special ,,Opinia Reghinenă” 2006; Mircea Iordache (Tulcea ) premiul special al Festivalului Național de Folk și Chitara clasică ,,Prima Iubire” 2009; Sorin Cristea medalia de aur la secțiunea de chitară clasică 2009, Mihai Calian (Cluj-Napoca) premiul I secțiunea folk 2009; Grupul „Cleștar” Premiul special al juriului 2009; Grup Folk Clasic din Baia Mare 2009 etc.

În anul 2007 Ștefan Hrușcă a revenit la Casa de Cultură a Tineretului pentru a-și lansa albumul „Balade Speciale” în fața a peste 500 de spectatori. Cîntăreţul i-a încîntat pe reghineni cu piese noi, precum ,,Balada Celui Care Sunt”, ”Balada îngăduinţei”,   ,,Balada Dăruirii”, ”Balada iubirii pierdute”, dar şi cu melodii cunoscute, ”Nunta de flori”, ”Ochii tăi, iubito”, ”Fostele iubiri”, fiind aplaudat cu căldură. De departe, cea mai apreciată piesă din concert a fost „Rugă pentru părinţi”, care a fost cântată la unison cu reghinenii ,,generației în blugi” de altădată.

În spiritul păstrării şi promovării tradiţiilor populare, Sorina Bloj a realizat o colaborare cu Asociaţia ,,Moşteniri mureşene”, cu Muzeul Etnografic, la realizarea unor activităţi comune, între care participarea la ,,Festivalul Cepei” din Ideciul de Sus, la Festivalul ,,Băilor” la Ideciul de Jos, la activitatea ,,Hai la noi în poveşti” a Asociaţiei Culturale ,,Silvania” din Şerbeni, la Festivalul ,,Cetina de brad” de la Nadăşa. În comuna Batoş s-au organizat în colaborare cu Forumul German, activităţi tradiţionale ale saşilor, în luna februarie Sărbătoarea Maria Doch, iar în iunie Sărbatoarea Blassi.
Dar și iubitorii muzicii corale, clasice, pop, rock şi folk şi-au găsit în Casa de Cultură a Tineretului spaţii pentru pregătirea repertoriilor şi loc pe scenă pentru a-şi etala măiestria artistică. Formaţiile de muzică pop și rock ,,Titan” şi ,,Black Diamond” au prezentat concerte la sediu şi în aer liber în cadrul Zilelor Tineretului, în Săptămâna culturală reghinenană, la Zilele Municipiului, de 1 Iunie, dar totodată s-au remarcat şi la festivaluri naţionale de gen la Miercurea Ciuc, Bucureşti, Târgu-Mures, Târgu-Secuiesc, Sovata şi în afara țării în Ungaria. La cererea iubitorilor genului rock, trupa locală ,,Black Diamond” a organizat în cadrul instituției din 2006 Festivalul ,,Rock în Reghin” eveniment care a ajuns în 2016 la a X-a ediție și care a adus de-a lungul anilor pe scena Casei de Cultură mai multe trupe de gen din Cluj-Napoca, Gheorgheni, Târgu-Mureş, Baia Mare, Odorheiul Secuiesc, Reghin etc.
Începând din anul 2008 Sorina Bloj a organizat împreună cu jurnalistul Robert Matei spectacolele ,,O șuetă între prieteni”, unde generaţii diferite s-au întrecut în activităţi culturale și educativ-sportive.
Expoziţiile, organizate în spaţiul primitor din foaierul instituţiei, au fost aproape lunar etalate cu lucrări de artă populară, artizanat, artă plastică, fotografie, picturi pe lemn şi sticlă, iar publicul a admirat lucrări semnate de Marcel Naste, Elena Costinaș, Ștefan Balazs sau Călin Bogătean. Iar în luna martie a anului 2012 foaierul Casei de Cultură ,,George Enescu” găzduit cea mai mare expoziție de artă fotografică din Reghin realizată în scop caritabil de Robert Matei intitulată ,,Caut femeia perfectă” și compusă din 100 de tablouri cu tot atâtea tipologii de femei. În cadrul acestui eveniment a cântat în premieră la Reghin solistul Emanuel Cîrstea câștigătorul locului 1 la Festivalul de Creație și Interpretare „Mamaia Copiilor” 2008 și care l-a făcut pe poetul Adrian Păunescu să lăcrimeze când a interpretat piesa ,,Pentru EA”pe versurile poetului Grigore Vieru.
Lansările de carte în cadrul Casei de Cultură a Tineretului au constituit o preocupare constantă, în mandatul de director al Sorinei Bloj unde mulţi scriitori au optat pentru această formă de informare şi mediatizare a preocupărilor lor literare: Ilinca German, Daniela Moldovan, Iris Menyei Chiorean, Viorica Feierdan, Nicolae Băciut, Ioan Torpan, Mariana Cristescu, Lazăr Lădariu, Radu Ţuculescu, Dumitru Silitră, Anișoara Munteanu, Alexandru Jurcan, Romeo Soare, Marius Pașcan etc.
Diversificarea activitățiilor cultural-artistice ale Casei Tineretului a fost una evidentă sub mandatul Sorinei Bloj ajungându-se la înființarea unei trupe de teatru, a unui ansamblu de dansuri populare romnești cu cinci suite diferiteși două formații (juni și seniori), a unei formații de dansuri populare maghiare, cu două suite, a lărgirii ofertei cursurilor Universității Populare și la înființarea unor cercuri de pictură icoane, desen, canto popular și pian.
S-a promovat muzica religioasă corală prin două festivaluri ,,Lumină lină din lumină,, – colind pascal” și ,,Festivalul iernii – colinde și obiceiuri de iarnă”. Au fost două concursuri de creație de poezie ,,Credo” – poezie religioasă și ,,Prima Iiubire” – poezie de dragoste, organizate în colaborare cu Direcția Județean pentru Cultură și Patrimoniu Cultural Național Mureș. A organizat șapte ediții ale Taberei de Creație ,,Muntele Vrăjit”, a opta ediție din 2012 numindu-se ,,Muntele Sființit”, un eveniment cultural deosebit de complex.
Din luna iunie a anului 2011 Sorina Bloj a fost numită director al Bibliotecii Municipale ,,Petru Maior” din Reghin dar a continuat să conducă și Casa de Cultură a Tineretului în paralel până la sfârșitul anului rămânând azi să promoveze cultura dintr-o altă ipostază.

---

La 1 decembrie 2012, în urma unui examen, functia de conducere a institutiei i-a revinit pictorului Naste Marcel. Un tânăr, pe atunci, de doar 32 de ani, fost consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Mureş, cu o bogată activitate culturală în palmares şi dornic de a aduce un nou suflu de inspiraţie culturală. Sub conducerea sa se organizează aproape 90 de evenimente anual, după concepte proprii. Marcel Naste timp de cinci ani a încercat să găsească noi căi de comunicare cu societatea şi o apropiere diferită a acesteia faţă de actele culturale.
Marcel Naste a venit cu un concept nou în Casa de Cultură a Tineretului, în ciuda faptului că este o sală de 1.054 mp și cu o abordare diferită și logistică personală. A conceput o siglă a instituției și a realizat un portret al violonistului George Enescu, care-i poartă numele instituției și a construit o pagină on-line a instituției care astăzi are peste 2.000 de persoane care apreciază activitățile instituției.
Activităţile desfăşurate sub emblema noului director au avut un registru amplu iar calitatea profesională a activităţilor a făcut ca această instituţie să îşi păstreze renumele, mai mult decât atât reuşind să fie înţeleasă, asimilată ca un spaţiu cultural amplu de dezvoltare artistică şi educaţională atat la nivel local, naţional dar şi internaţional.
În anul 2013 s-a înfiinţat un laborator de formare educaţională non-formală „EDU+”, o iniţiativă de implicare a comunităţii în actele de dezvoltare non-formală a societăţii noastre, o alternativă a modului clasic de a învăţa, de a gândi şi de a te întări în antreprenoriatul vieţii, dobândind multă încredere în sine şi în ceea ce poţi face pentru consolidarea unui demers, unui scop şi unui obiectiv bine definit al vieţii personale şi comune în societate. Fondul Comunitar Reghin a obţinut un Trofeu în cadrul Conferinţei naţionale de la Iaşi, pentru construcţia de succes a fondului comunitar Reghin şi iniţiativele de mobilitate urbană. În acest an s-a amenajat un spaţiu din fonduri atrase în valoare de 10.000 lei pentru optimizarea activităţilor instituţiei.

Pe scena Casei de Cultură a Tineretului s-a înființat o nouă trupă de teatru sub numele „Din culise”, ce stârneşte un interes extraordinar publicului atât local cât şi naţional, opţinând premii de excelenţă la festivalurile naţionale organizate în diferitele localităţi din ţară, Megidia, Mediaş, Braşov și Bahnea.

La inițiativa lui Marcel Naste s-a reluat laitmotivul instrumentului cu șase corzi la Reghin, prin Festivalul Național de Chitară ,,Acustic Live Festival” ajuns anul acesta la a III-a ediție în colaborare cu artistul Silvan Stâncel actor al Teatrului din Alba Iulia și Primăria și Consiliul Local Reghin. Amfitrionii acestui eveniment au adus continuitate și plus valoare în promovarea festivalurilor de gen din municipiu și instrumentelor cu corzi ce se confecţionează în ,,Orașul Viorilor”. Un concurs atipic în care juriul a punctat, pe baza notelor de la 1 la 10: prezența scenică, gradul de măiestrie instrumentală și vocală, textul, complexitatea compozițională și succesul la public. Trofeul Festivalului, este în valoare de 4 000 lei, premiul “Libris Brașov” special al juriului în valoare de 500 lei plus opt instrumente muzicale marca ,,Hora”.

În anul 2016 a avut loc inaugurarea sălii de coregrafie, amenajată, situată la mansarda instituţiei şi dotată cu aparatură de ultimă generaţie, din finanţare privată obţinută prin programul „Heineken pentru comunităţi”.

S-a pus bazele unui grup de muzică folk, sub numele de „Anotimpuri”, cu muzică realizată de German Enea pe versurui de poeţi mureşeni și datorită succesului înregistrat activitatea muzicală a grupului s-a concretizat în lansarea unui album intitulat „Orizont”,
La Casa de Cultură a Tineretului expoziţiile de artă plastică au devenit o prioritate dacă ne gândim că instituția a organizat vernisaje și expoziţii naţionale la Târgu-Mureş, Sălaj, Şimleu Silvaniei, Satu Mare, Baia Mare, Maramureş, Alba-Iulia, Craiova, Băileşti, Sibiu, Braşov, Botoşani și Cluj-Napoca. Iar în plan internațional expoziţiile Casei de Cultură a Tineretului au ajuns în Ungaria la Budapesta și chiar în Italia la Calcata și Roma.
Un alt eveniment cultural de mare amploare în care a fost implicată instituția reghineană a fost : Sighişoara „Porţi deschise culturii”; „Punţi de lumină” activitate organizată în parteneriat cu Despărţământul „Astra” Mureş, Liga scriitorilor români de pretutindeni, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Asociaţia „Maris Dava”, revistele „Vatra Veche” şi „ Expresia” din Sidney.
Un alt proiect important pentru tinerele talente, organizat sub formă de spectacol sub conducerea directorului Marcel Naste au fost cele opt ediții a competiției „Pot sa fiu o stea” 8 ediţii, în parteneriat cu televiziunea DaReghin TV.
Dar tânărul director nu s-a oprit aici s-a implicat și în proiecte de educaţie rutieră pentru preşcolari împreună cu directoarea Sorina Sav în concursul „Preşcolarii ştiu să circule corect”, organizate în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, Comisia Naţională a României pentru UNESCO, ISJ Mureş, CCD Mureş, Gradiniţa „Voinicel”;
A continuat cu taberele de creație artistică „Patrimoniul bisericesc în actualitate – Icoana, artă şi credinţă, derulat în cadrul taberei de creaţie „Lumina crucii”, desfaşurat la Centrul Cultural „Sf. Pahomie” Gledin, comuna Monor, jud. Bistriţa și proiectul „Arta şi estetică în paradigma comunicarii”, derulat în cadrul taberei de creatie artistică şi artă abstractă „Lumina şi percepţia unei imagini” Sighişoara.

Casa de Cultură a Tineretului a devenit sub conducerea atistului plastic o instituţie complexă şi activă în rândul comunităţii, cu uşile mereu larg deschise care în urmă cu trei ani a reușit o premieră.
În 20014 a organizat prima ediție a competiției de dans „Street Groove Festival” un concurs național cu participare internaţională de dans, care a ajuns la a-IV-a ediţie. Pe parcursul celor patru ani au fost prezente pe scena instituției nume grele ale dansului de gen: Ejoe, dansator din New York, unul dintre cei mai mari dansatori de House din lume, coregraful C- Mack din Los Angeles, SHUHEI din Tokyo, Japonia, Niki din Suedia, Sony din Letonia, Irina Milan din Bucureşti, Waana Neagu din Bucureşti şi mulţi alţi coregrafi de elită.
Tot în această perioadă a avut loc a treia ediţie a Festivalului-Concurs Internațional „Street Groove Jam”, care a devenit, pe parcurs, cea mai importantă competiţie de street dance din România, cunoscută în întreaga Europă, festival-concurs organizat în cadrul instituţiei pe durata a trei zile. La acest eveniment au participat cei mai buni instructori de gen din lume: Loose Joint din New York, Statele Unite ale Americii, a dansat cu Michael Jackson, Will Smith, Mariah Carey, etc.; Marie Kaae din Danemarca, considerată una dintre cele mai bune dansatoare de House de pe glob; Bboy Ren, cel mai important dansator de breakdance din Ungaria; L’eto din Rusia, considerat cel mai original dansator de Hip Hop din lume; Hanna una dintre cele mai bune dansatoare de Dancehall din Europa; Kidu, cel mai bun dansator de Street Dance din Romania;

Steffan Clemente cunoscut sub numele Mr. Wiggles, născut în cartierul Bronx din New York, (fost coregraf a lui Michael Jackson și Missy Eliott), actor în celebrele filme (Flash Dance şi Beat Street) și cel ce a făcut popular pe ȋntreaga planetă stilul de dans Breakdance. Lil Jazz din Brazilia, unul dintre cei mai buni dansatori de dancehall şi afrodance de pe planetă. La această activitate –concurs s-au înscris peste 300 de persoane, din diferite ţări.

Anul 2014 a debutat cu reînvierea teatrului la Reghin, a trupei ce era apusă de multă vreme şi care, în luna februarie, a reuşit să aibă premiera piesei „Cerere în căsătorie” de A.P. Cehov. Acest proiect ambițios, a așezat trupa de teatru „Din Culise” pe o poziție pe care cu greu și-ar fi putut-o imagina actorii care au făcut parte din distribuție. Această poziție le-a oferit privilegiul de a fi numiți de critica de specialitate „adevărați actori profesioniști”. Motiv pentru care Marele Premiu de la Festivalul de Teatru ”Scena” – ediția a 22-a de la Bahnea, a venit până la urmă ca o confirmare a ceea ce reprezintă trupa pentru Casa de Cultură a Tineretului și pentru municipiul Reghin.
Datorită implicării şi devotamentului, dar şi rezultatelor obţinute cu trupa de teatru „Din Culise” a instituției, la Reghin, în anul 2015 a luat fiinţă un nou proiect de amploare: Festivalul Naţional de teatru de amatori „Din Culise”. Reghinul a devenit pentru a treia oară capitală culturală a teatrului de amatori, reunind pe aceeaşi scenă actori de la: Teatrul Popular Mediaș, Teatrul „Traian Grozăvescu” Lugoj, trupa de teatru a Centrului Cultural Sighetul-Marmației, trupa de teatru „Thetis” a Casei de Cultură „I.N. Roman” Medgidia, Teatrul „Dan Alexandrescu” Roman, trupa de teatru „Redoute” a Centrului Cultural „Reduta” Brașov şi bineînţeles trupa de teatru „Din Culise” a instituţiei-gazdă.
Prezenţa prin implicare a trupei de teatru a făcut să aducă în faţa publicului scenete impresionante pentru copii: „Scufița roșie și lupul chitarist”, teatru de păpuşi „sfatul farmacistului înţelept”, „Animale sub acoperire” şi alte momente desfăşurate pe scena Zilelor Municipiului şi la instituţiile şcolare, din municipiu, dar şi din împrejurimi, interactive şi inedite (cântecele şi piese de teatru şi teatru de păpuşi), „Pe tărmul poveştilor” poveşti pentru copii, înregistrate şi difuzate pe pagina de Facebook a Casei de Cultură, proiect de vacanţă pentru copii, etc.
Alte activităţi ce au marcat spaţiul cultural reghinean au fost: „Atelierele Thaliei” – concurs interjudetean de interpretare teatrală, „Obiceiuri și tradiții populare” – concurs de interpretare și prezentare a folclorului și dansului popular, Ziua Culturii Naţionale – amplă activitate culturală, literar-muzical- coregrafică, „Valentine’s Day” – Ziua îndrăgostiţilor”.
Totodată trebuie să amintim și de participarea la tabăra internaţională de dans “Black Sea Dance Camp”, 4 ediţii (Eforie Sud, Neptun şi de două ori la Năvodari), cu trupa de dans „Street Groove” a Casei de Cultură a Tinereului, trupă care pe parcursul anilor a obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale şi a reprezentat Reghinul cu mare cinste şi onoare la toate competiţiile la care a fost prezentă.

Activităţiile instituţiei s-au desfăşurat atât în ţară, cât şi în străinătate, lăsând amprenta valorică de excepţie şi remarcându-se prin ampla şi bine conturată personalitate.
Aprecierile instituţiei nu au întârziat să apară. Casa de Cultură este cunoscută prin activităţile sale, instituţia primeşte ca încoronare a muncii depuse pentru perioada decembrie 2012- 2017 numeroase distincţii: Diploma „Superlative culturale” pentru întreaga activitate culturală, oferită de Radio România Târgu-Mureş; Diplomă de Onoare acordată de Ministerul Educaţiei şi Invăţământului, Diploma Exemplarium (2017) etc.
La Casa de Cultură a Tineretului perioada decembrie 2012-2017 s-a dovedit a fi o perioadă înfloritoare pentru municipiul Reghin. Un factor important a fost diversitatea activităților organizate, numărul acţiunilor culturale şi bineînţeles calitatea şi profesionalismul. S-a adus în sălile instituţiei un public divers, iar pe scenă numai momente unice, de calitate, pline de încărcătură emoțională și spirituală.

În anul 2015, Casa de Cultură a Tineretului, prin reprezentantul ei, Marcel Naste, a participat la Bienala de la Tivoli – Italia, organizată de Asociaţia culturală A.L.B.A. Italia, o activitate culturală unde s-au reunit artişti de renume din lume, din domeniul picturii moderne şi al sculpturii şi unde artistul-plastic, ca şi reprezentant al României şi al municipiului Reghin, a reuşit să obţină Menţiune, un premiu important, aducând numele oraşului Reghin pe harta celor mai buni artişti din lume.
Acest succes a fost încoronat de un alt pas important pe tărâmul artei plastice şi anume participarea la evenimentul de talie internaţională – expoziția itinerantă cu tema în arta religioasă crestină „Arhanghelul Mihail”, desfăşurată în cadrul unei ceremonii a Ordinului Cavalerilor Templieri din Roma, ce a avut loc la Casa San Bernardo și la Abația Tre Fontane din Roma-Italia.
În anul 2016 participarea la expoziţia de la Calcata-Italia, la a IV- a ediţie a premiului „Le tre Signorie di Calcata”, la Palatul Baronal din localitatea Calcata, Lazio, în Italia, i-a adus artistului reghinean Marcel Naste aprecieri din partea juriului criticilor de artă, primind distinctia „Ad Honorem per la Critica”, fiind artistul cel mai apreciat pentru tehnică. O mare onoare şi o mare realizare, din punct de vedere artistic şi cultural, ce nu fac altceva decât să ridice prestigiul comunităţii la un rang european bine definit, prin aprecierile internaţionale.
„Acorduri de toamnă” este o activitate ajunsă la a treia ediţie şi, ca de fiecare dată, scopul ei este de a apropia cât mai mulţi tineri de actul creaţiei, implicit al muzicii uşoare, indiferent de genul muzical şi instrumentele muzicale. În cadrul acestui proiect s-a creat „Atelierul de muzică”, luând naștere, în luna septembrie 2014. „Atelierul de muzică” ce funcționează în cadrul Casei de Cultură a Tineretui „George Enescu” şi oferă tinerilor care aplică la acest proiect, pe lângă sprijinul consultativ din partea unor artişti consacraţi, și posibilitatea de a invăța tehnici vocale, melodii noi, și de a repeta în condiții optime pentru oricare artist profesionist, şi oportunitatea de a fi implicați în proiectele şi activitățile cultural-artistice ale Casei de Cultură, toate acestea cu titlu gratuit. Atelierul dispune de o sală de repetitii izolată fonic, un studio pentru imprimări cu o calitate foarte înaltă si condiții pentru repetiții LIVE. În cadrul acestui proiect, au fost prezenţi invitaţi artişti, pentru a susţine workshop-uri şi dezbateri importante despre muzică şi despre posibilităţile unui artist în devenire pe piaţa muzicală.

Pe lângă activităţile existente ale Casei de Cultură, spaţiile au primit noi atribuţii, oferind posibilitatea de a fi utilizate şi în scopuri de training şi formare profesională, toate aceste activitaţi fiind nonprofit adresându-se ONG-urilor şi asociaţilor culturale cu sediul în municipiul Reghin şi împrejurimi. Casa de Cultură a Tineretului “George Enescu” a devenit un spaţiu din ce în ce mai larg în spectrul activităţilor culturale, oferind oportunităţi din ce în ce mai inovative pentru comunitate.
Bineînţeles că, pe lângă aceste activităţi importante, ce au conferit o recunoaştere atât la nivel naţional, dar şi internaţional, au avut loc şi activităţi tradiţionale, ce însumează mai multe ediţii şi la care instituţia ţine enorm de mult de a se păstra autenticitatea lor prin continuitate: Festivalul colindului pascal, Festivalul colindului de Crăciun, „Reghin, plai de cânt și joc”, „Carnavalul carțiilor”, „Lumină Lină din Lumină”, concert de muzică religioasă și pricesne, „România văzută prin ochi de copil”, activitate dedicată zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, „Și eu am dreptul la viață”, „Bucuria Nașterii Mântuitoare” concert de colinde, „Hristos Se naşte, măriţi-L!”, festival zonal de datini şi obiceiuri de iarnă, „Toată lumea-i oarecum”, „Plin mi-i podul de mulţam”, „S-aud colinde-n zare!”, concurs de colinde pentru preşcolari, „În dar de ziua ta!”, „Eminescu şi Veronica”, „Cântă, cucule, ori taci!”, „Lumină, Tradiţie, Credinţă”, „Merinde pentru un drum lung”. Proiecte dedicate elevilor în programul de eduicaţie «Şcoala altfel», (proiecție de desene animate, filme, piese de teatru pentru copii, recitaluri de muzică şi divertisment, etc.) Poveşti pentru copii – „Pe tărmul poveştilor”, înregistrate şi difuzate pe pagina de Facebook a Casei de Cultură a Tineretului şi la televiziunile locale. Proiect de vacanţă pentru copii, „Videoteca de Vacanţă”, proiecţii de filme documentare, filme artistice, concerte de muzică, poveşti pentru sărbătorile de iarnă.
Toate activităţile Casei de Cultură a Tineretului au fost reflectate în mass-media locală, judeţeană, națională și internațională, pe undele radio şi pe diverse canale de televiziune. Colaborările începute în anii trecuți cu instituțiile de cultură din județ sau din țară au continuat să aducă acestei insituții meritoase aprecieri şi diferite distincţii onorante.
Mandatul de director al lui Marcel Naste va expira la 1 decembrie 2017, după care va începe procesul de reorganizare a spațiilor de cultură pentru ca biblioteca să fie funcțională în cadrul clădirii Casei de Cultură a Tineretului la 1 martie 2018.

---

Toată viața mi-am dorit să văd un director de Casă de Cultură patriot local cu normă întreagă și un artist plastic practicându-și arta fără niciun fel de limitări așa cum este Marcel Naste. Indiferent ce va face după data de 1 decembrie 2017 un lucru e clar va rămâne un om de cultură controversat pentru unii și adulat pentru alții, dar niciodată un laș în istoria Reghinului cum vor rămâne mulți din contemporanii lui, ai mei și ai voștri!

E puțin suspect faptul că nici un artist dintre cei care s-au lansat pe scena Casei de Cultură a Tineretului nu a ieșit încă public să protesteze, nici din rândul reprezentanților de folclor, nici din rândul cântăreților de muzică ușoară deși la mulți dintre ei această scenă le-a schimbat viața!  

---

viselenuautermenlimita.ro 

About Author