POVESTEA DE VIAŢĂ A LUI NEUMANN ALEXANDER OSCAR MERITĂ UN TITLU DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL REGHINULUI „POST-MORTEM !”
Având în vedere că anul acesta s-au împlinit 80 de ani de la Holocaustul din Transilvania de Nord ghetoizarea și deportarea evreilor vă prezentăm o povestea halucinantă a unui evreu din Reghin care a scăpat de tragica deportare din 4 iunie 1944 când 3.149 de evrei din Reghin, Toplița, Ciuc și localitățile: Beica de Jos, Cașva, Gurghiu, Răstolița, Deda, Ditrău, Petelea, Suseni etc., au fost deposedaţi de acte de identitate şi deportați din gara C.F.R. Reghin în vagoane de animale spre lagărele naziste din Auschwitz și Birkenau din Polonia ocupată.
„Dacă posteritatea este o formă de supravieţuire în conştiinţele altora, avem dreptul să ne imaginăm că toate aceste conştiinţe vor dispărea o dată cu noi?” se întreba scriitoarea Ana Blandiana într-un editorial scris prin anul 2016. Avea dreptate într-un fel fiindcă dacă mă raportez la comunitatea evreilor din Reghin ea a fost ajutată să nu spun obligată să dispară după Holocaust prin mai multe strategii şi pârghii menite să-i facă să emigeze după 1948 din cauza perscuţiilor antisemite. O practică meschină consacrată de regimul comunist în ultimele sale decenii când a transformat evreii în victime ale unui comerţ cu carne vie către Israel şi pe sasi către Germania care deveniseră o politică de stat. Puţini au reuşit să îşi ducă şi osemintele strămoşilor acolo unde s-au stabilit la 2000 de km sau chiar mai mult. A fost o tragedie macabră dar puţini din cei care citesc aceste rânduri realizează că anul 1944 a fost cel mai sângeros an din istoria Reghinului de parcă oraşul a plătit tributul celebrului dicton: vrăjile se scriu cu sânge….
Azi, în municipiul Reghin care număra o populație de sub 30.000 de locuitori nu găseşti trei persoane care să-ţi relateze istoria evreilor din Reghin şi de ce a dispărut această comunitate din „Oraşul Viorilor” în decurs de 80 de ani pe timp de pace.
Încet dar sigur au dispărut toate poveştile de viaţă a evreilor din oraş fără ca cineva să fie interesat despre acest subiect. De fapt chiar de curând am văzut scoasă la vânzare o casă care în urmă cu mai mulţi ani a fost bântuită de fantoma unui „vânător de evrei” fugit în Austria să nu îşi ispăşească sentinţa primită în 1946 la Procesul Ghetourilor din Nordul Transilvaniei. Mă întreb cine ar cumpăra o astfel de casă dacă ar şti că în ea a locuit un criminal de război ? Dar asta e o altă poveste….
Povestea celui care a supravieţuit Holocaustului şi deportării ar fi murit odată cu el în anul 2006 dacă nu aş fi descoperit în cercetările mele legate de Enciclopedia Evreilor din Reghin frânturi din tragedia fără margini a acestui om care s-a numit Neumann Alexander Oscar.
S-a născut la 2 februarie 1916 în Reghinul-Săsesc, comitatul Mureş-Turda, Austro-Ungaria în familia lui Benő Neumann din comuna Monor şi Tereza Neumann Gruber născută în anul 1880 în Békéscsaba, în Ungaria. A locuit în imobilul pe strada Pandurilor la nr. 23 şi a fost unul diintre cei mai cunoscuţi comunişti în ilegalitate care a reuşit să scape de Vigilenţă în perioada interbelică fără să fie ucis cum a fost colegul său de partid, avocatul Ioan Şularu. A scăpat în perioada interbelică dar a suferit mai târziu începând cu anul 1940 când Reghinul a trecut, odată cu Ardealul de Nord, în administrația maghiară prin odiosul Dictat de la Viena din 30 august.
Oskar a detestat fasciştii fapt ce l-a făcut să intre în vizorul autorităţilor hortyste în toamna anului 1941 să fie arestat, închis în arestul Poliţiei Ungare din Reghin, în celebrul Lagăr de la Acăţari, unde a fost internat şi poetul Ernő Salamon ucis de italieni în 1943 în Ucraina. Oskar a fost apoi transferat într-o închisoare din Ungaria la Kisvárda județul Szabolcs-Szatmár-Bereg, ulterior a fost mutat într-o închisoare din Garany, în sud-estul Slovaciei şi nu în ultimul rând a fost închis într-o închisoare militară din Cluj. În perioada detenţiei de aproape cinci ani, Alexandru a suportat nişte chinuri umilitoare care multe nici măcar nu pot fi scrise pentru că încalcă demnitatea umană. A fost eliberat din închisoarea din Cluj la 11 octombrie 1944, după ce Armata Română a eliberat oraşul.
Privaţiunile suferite de către Nistor Alexandru Oscar în timpul Dictatului din Viena de către organele de ocupaţie maghiare s-au datorat faptului că a făcut parte din mişcarea antifascistă din Ardealul de Nord.
A scăpat cu viaţă din lagrele de exterminare nazistă de la Auschwitz-Bierkenau dar cu ce preţ ? A fost schingiuit aparoape cinci ani în mai multe lagăre naziste şi hortyste pentru că a fost membru în timp ce membrii familiei sale toţi au fost deportaţi într-o destinaţie necunoscută până atunci şi pentru cei mai mulţi a însenat sfârşitul vieţii lor. După ce a fost eliberat de Armata Română din închisoarea din Cluj a aflat că soţia sa, Klara însărcinată a fost deportată în Lagărul de exterminare de la Auschwitz unde a fost ucisă într-o cameră de gazare împreună cu fiul ei nenăscut.
După Al Doilea Război Mondial Alexandru Neumann a ajuns în Bucureşti unde a fost ales membru în Comisia de Lichidare a Casei de Asigurare și Supraveghere a Bunurilor Inamice C.A.S.B.I. funcție pe care a ocupat-o în perioada 1945-1948.
În perioada 1948-1950, Oskar Neumann a activat în cadrul Institutului Central de Statistică unde a îndeplinit și funcția de director adjunct al Administrației Livrărilor din Ministerul de Finanțe al României. În anul 1952 în urma unei înscenări a fost arestat în dosarul lui ,,Vasile Luca”, vicepreşedinte în Consiliul de Miniştri.
Însă din lipsă de probe reghineanul a fost eliberat 2 ani mai târziu. Reghineanul a fost anchetat de locotenentul evreu de Securitate Abramovici Marcu. Practic Neumann Alexandru a fost o victimă a sistemului comunist care s-a folosit de acesta pentru faptul că mama, socrii şi prima soţie însărcinată au fost ucişi în timpul Holocaustului.
A fost un om extraordinar de puternic din punct de vedere psihic care a luptat pentru supraviețuire în cele mai crâncene condiţii de viaţă şi s-a stins din viaţă la vârsta de 90 de ani la Aiud însă a lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat la Reghin în cimitirul evreiesc unde sunt înmormântaţi bunica Kati şi tatăl său Beno care a fost unul dintre cei mai renumiţi comercianţi de oţet din Reghin.
Există o familie de maghiari care vine în fiecare an din Aiud la Reghin şi îi îngrijesc mormântul lui Oscar Neumann, un om minunat care a preferat să moară fără a mai avea urmaşi de frica de a nu trece prin umilirile la care a fost supus el, în cei mai frumoşi ani ai vieţii sale.
About Author
