PREOTUL DIMITRIE GHERMAN SALVEAZĂ O PAGINĂ DIN TRECUTUL REGHINULUI DĂLTUIT ÎN PIATRĂ PRIN PROIECTUL “ISTORIA CARE NU ESTE SCRISĂ ÎN CĂRȚI, ESTE ÎNSCRISĂ ÎN CIMITIRE”
Restaurarea mormintelor, crucilor şi cavourilor personalităților care își dorm somnul de veci în cimitirul Bisericii ortodoxe române ”Sfânta Treime” din Reghin prin proiectul “ISTORIA CARE NU ESTE SCRISĂ ÎN CĂRȚI, ESTE ÎNSCRISĂ ÎN CIMITIRE” (Personalități marcante din centrul Transilvaniei care își dorm somnul de veci în cimitirul Bisericii Ortodoxe Române ”Sfânta Treime” iniţiat de preotul ortodox Dimitrie Gherman este unul lăudabil şi fără corespondent în istoria ultimilor 100 de ani din acest miez de ţară.
Proiectul este cu atât mai important cu cât a scos la lumină, după curăţarea pietrelor funerare date cu caracter istoric necunoscute până în prezent despre românii care îşi dorm somnul de veci în acest cimitir care funcţionează din vremea păstoririi protopopului Petru Maior la Reghin. Una dintre cele mai vechi pietre funerare aparţine comerciantului Ioan Michailovicz care s-a stins din viaţă în anul 1833. În cadrul proiectului au fost salvate totodată epitafurile ctitorilor Bisericii „Sfânta Treime” de pe crucile de piatră ale famililor Marinovici şi Muntean care l-au sprijinit în anul 1790 pe protopopul Petru Maior să cumpere terenul şi o casă în care să oficieze liturghiile în Reghin Sat, pe a cărui amplasament s-a edificat ulterior biserica şi cimitirul „Sfânta Treime” de azi.
Astfel au fost reabilitate, criptele famililor Marinovici, a baronului imperial Vasile Ladislau Pop, viceguvernator al Transilvaniei, cavoul familiei Dr-ului Eugen Truţia, delegat la Marea Adunare de la Alba-Iulia, prefect şi deţinut politic în perioada comunistă, mormântul familiei Dr.-ului avocat, scriitor şi politician Alexandru Ceuşianu, cripta Dr.-ului Eugen Nicoară, preşedinte al ASTRA Reghin, prefect al judeţului Mureş şi ctitor al spitalului şi Casei de Cultură din municipiu şi nu în ultimul rând cripta comerciantului George Marinovici căsătorit cu Ecaterina Nicolau din Braşov, fiica lui Gheorghe Nicolau şi Maria Lecca fiica epitropului Bisericii Sfântul Nicolae din Braşov, Radu Lecca din fruntaşa familie braşoveană cu acest nume refugiată la începutul veacului al XVIII-lea din Ţara Românească.
În acest cavou îşi doarme somnul de veci şi dr-ul Ioan Popescu primul primar român din istoria oraşului (care se înrudea cu familia Marinovici pe linie maternă) şi soţia acestuia Elisabeta Pausinger, nepoata forestierului-şef Iosif Pausinger, primul organizator de vânători regale pe Valea Gurghiului. Ioan Popescu a condus oraşul Reghin în perioada 1924-1940 şi fiindcă cea mai mare pasiune a sa a fost vânatul a fost promovat în anul 1939 de regele Carol al II-lea, la rangul de Insepector general Regal de vânătoare care avea printre atribuţii gestionarea tuturor terenurilor regale cu vânat nobil, din cuprinsul României.
Cea mai impunătoare piatră funerară din cimitirul „Sfânta Treime” aparţine familiei comerciantului George Marinovici care a fost comandată special de la Viena în jurul anului 1850
Toate personalităţile care îşi dorm somnul de veci în acest cimitir considerat de mulţi istorici ca fiind unul dintre cele mai importante din Transilvania, sunt cuprinse într-un studiu intitulat “ISTORIA CARE NU ESTE SCRISĂ ÎN CĂRȚI, ESTE ÎNSCRISĂ ÎN CIMITIRE” (Personalități marcante din centrul Transilvaniei care își dorm somnul de veci în cimitirul Bisericii Ortodoxe Române ”Sfânta Treime” realizat de Dimitrie Gherman, Matei R. Mihai şi Dumitru Gherman. Proiectul iniţiat de Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia – Filiala Reghin şi organizat în parteneriat cu Secretariatului General al Guvernului (SGG) și Serviciului de Dezvoltare Comunitară, Primăria Municipiului Reghin, Arhiepiscopia Ortodoxă Română de Alba Iulia, Protopopiatul Ortodox Român Reghin şi Parohia Ortodoxă Română ”Sfânta Treime” – Reghin a mai cuprins realizarea unui website, confecţionarea unei hărţi cu legendă amplasată în incinta cimitirului şi organizarea unui simpozion ce urmează să se desfăşoare în funcţie de ridicarea restricţilor în contextul pandemiei de COVID-19.
„Locurile în care cei adormiți își dorm somnul de veci sunt adevărate spații ale memoriei care au valoare culturală de netăgăduit. Amenajarea, restaurarea și îngrijirea cimitirelor, precum și scrierea istoriei locurilor noastre reprezintă o formă de respect și de omagiu pe care o aducem celor care și-au dat viața, celor pe care i-am cunoscut sau celor care s-au sacrificat pentru integritatea țării și pentru libertatea și demnitatea poporului roman. Prin grija față de cimitirele în care sunt îngropați înaintașii nostri și prin grija de a-i aduce în actualitate și de a-i face cunoscuți pentru faptele lor contemporanilor, dovedim faptul că ei rămân vii în sufletele noastre” a declarat preotul Dimitrie Gherman pentru site-ul „viselenuautermenlimita.ro”.
A consemnat Ema Vancu