„Puţină lume ştie asta!” A avut şi Reghinul o vicecampioană la patinaj artistic Baby Bohăţiel alias Eliza Ceuşianu. Astăzi se împlinesc 115 ani de la naşterea ei !
Astăzi s-au împlinit 115 ani de la naşterea unei femei speciale a Reghinului dar care din motive pe care nu le înţeleg nu a fost mediatizată niciodată în presa locală. A fost campioană regională şi vicecampioană naţională la patinaj artistic în anul 1928, era legitimată la Clubul „Universitatea” din Cluj şi i se spunea „Baby Bohăţiel” în competiţii deşi în buletin se numea Eliza Alexandrina Dina Zoe Maria. A concurat cot la cot cu campioanele naţionale Rusu Magda, Pop Barbara şi Nagy Gabriela şi a rămas în istoria patinajului artistic românesc pentru eleganţa cu care realiza cele mai spectaculoase sărituri, piruetele, ridicări şi sevenţe de paşi pe gheaţă.
A fost fiica fostului prim-procuror pe Ardeal, Comitele Alexandru „Bohăţiel de Glod” (1869 – 1931) și nepoata Dr. Alexandru Vaida Voievod (1872 – 1950) unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc care a ocupat timp de trei mandate funcția de premier al României, remarcându-se de asemenea la conducerea Ministerului de Interne și a Ministerului de Externe. Eliza Bohăţiel devenea trei ani mai târziu soţia Dr. Alexandru Ceuşianu, renumit avocat, politician, dramaturg, publicist, secretar al ASTREI Reghin, regizor de teatru, traducător și profesor.
În urma căsătoriei patinatoarea s-a mutat la Reghin şi din dragoste pentru Alexandru Ceuşianu şi-a sacrificat cariera sportivă pentru a se dedica soţului iar după ce a devenit mămică le-a oferit copiilor săi toată atenţia, timpul şi energia sa.
Conform cărţii ”U” 90 de ani de activitate sportivă de performanţă (1919-2009), scrisă de Gheorghe I. Bodea, tipărită cu ocazia sărbătoririi a 9 decenii de la înfiinţarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj-Napoca, reiese că Baby (Eliza) Bohăţel viitoarea soţie a Dr. Alexandru Ceuşianu a devenit în anul 1928 campioană regională la Cluj şi vicecampioană naţională la patinaj artistic perechi cu patinatorul Gyorgy Bilkey. Patinatoarea l-a cunoscut pe avocatul reghinean la o serată de dans în perioada 1930-1931 la Cluj. (Cel mai probabil la unul din balurile organizate în saloanele Hotelului ,,New-York” de către Sindicatul Presei Române din Ardeal la care reghineanul a fost invitat în mai multe rânduri). A fost dragoste la prima vedere din spusele nepoților și din poveștile din familie au urmat apoi invitații la o serie de premieri la Operă și la Teatrul Național din Cluj, plimbări lungi, invitații la restaurantul “Select” și la cintematograful “Corso” pentru a se cunoaște mai bine. Alexandru a sedus-o pe Eliza prin inteligența sclipitoare, cultura rafinată, farmecul său personal și poziția socială care o avea. Eliza l-a cucerit pe Alexandru prin distincția, frumusețea și originile ei nobiliare, faţă de care avocatul reghinean avea un respect deosebit. Familia Elizei Bohăţel era o familie “cu vechi tradiţii nobiliare” încă din 1658 când un membru al familiei pe linie paternă, Constantin Bohăţel a fost înnobilat la 1658 cu blazonul “Cavaler puşcaş terestru” şi înnobilat “Cavaler deplin” în anul 1664 de principele Transilvaniei, Mihail Apafi I.
S-a născut la Huedin la 1 octombrie 1905, a practicat în copilărie gimnastica, şi baletul iar în adolescenţă a continuat să cocheteze cu patinajul artistic. Se spune că ar fi absolvit un Liceu pentru domnișoare din Paris unde şi-a însuşit codul bunelor maniere şi standardele educaţionale ale vremii la cel mai înalt nivel. Am mai aflat că deși avea o pregătire medie vorbea patru limbi: franceză, germană, maghiară și română și ,,Era de o noblețe adevărată” spune prof. Alexandru Ceușianu din Sibiu, nepotul ei. Era o romantică incurabilă și se păstrase pentru iubirea vieții ei, despre care știa că va veni într-o zi. Cert este că pe data de 4 aprilie 1931 Eliza și-a unit destinul cu aleasa inimii sale la Cluj unde au avut o nuntă mare la care au participat toate marile somități ale vieții politice din Bucureşti, Cluj și Reghin, conform nepoatei sale Anda Mirela Popa din Slatina. Alexandru și Eliza au întemeiat o familie frumoasă care a fost binecuvântată de Dumnezeu cu trei copii născuți în trei orașe diferite: Alice Maria Ileana, născută la Cluj, Alexandru jr. născut la Oradea şi Tiberiu Ceuşianu născut în refugiu la Sibiu.
Alexandru Ceuşianu îşi venera soția pe care o bombarda cu tot felul de cadouri cu diverse ocazii și la fiecare naștere a unui copil îi oferea „drept recompensă” un suvenir personalizat care să fie ulterior moștenit de copii și nepoții din generație în generație. Era atent și plin distincție atunci când venea vorba de familia sa. Își adora copii și se străduia să le ofere o educație conform celor mai înalte standarde ale vremurilor. În timpul liber prefera să și-l petreacă în compania soției și a copiilor săi. Alexandru și Alexandrina – Eliza erau cuplul perfect ” să îl citez pe nepotul său, Alexandru jr. din Sibiu care a locuit în casă cu bunicii săi până la moartea lor. Se pare că Alexandru și Alexandrina-Eliza sau ,,Babi” și ,,Bibi” cum se alintau în intimitate nu și-au încălcat niciodată jurămintele făcute în fața Sfântului Altar s-au iubit și s-au respectat până la moarte cu o credință nemaiîntâlnită.
Povestea de dragoste dintre avocatul Alexandru Ceuşianu şi patinatoarea Eliza Alexandrina Dina Zoe Maria Boheczel s-a încheiat după 39 de ani de iubire care avea să se arate triumfătoare în faţa ororilor Diktatului de la Viena şi a celui de Al Doilea Război Mondial în schimb nu şi în faţa absurdului sistem comunist, care i-a naţionalizat reşedinţa în 1948, a confiscat bunurile familiei Ceuşianu şi i-a interzis avocatului să mai profeseze. După trei ani Alexandru Ceuşianu a fost arestat pe motive politice fără a putea fi judecat vreodată, iar soţia şi copii săi au fost mutaţi în mai multe domicilii forţate şi daţi afară din şcoli fiindcă aveau „origini nesănătoase”. Alexandru Ceuşianu s-a stins din viaţă la Sibiu pe 17 ianuarie 1970, după ce a fost eliberat miraculos însă a decedat în urma unui atac cerebral acasă lăsând în urma sa multă durere în sufletul soţiei sale şi a celor 3 copii pe care i-a educat atât de frumos : ca în viaţă să să se folosească de orice unealtă doar pentru scopuri nobile. Eliza -Alexandrina – Dina – Zoe – Maria, s-a stins din viaţă 7 ani mai târziu pe 12 august 1978 la Sibiu în urma unui cancer în apartamentului fiicei sale Maria Ceuşianu din Strada Rahova, Bloc 43 apartament 69. Trupul neînsuflețit al doamnei Ceușianu născută Boheczel (conform ortografiei vremii) a fost transportat într-un sicriu modest la Reghin și înmormântat în cavoul familiei din strada Nicolae Bălcescu, alături de bărbatul visurilor sale care a fost suflarea, aerul şi spiritul vieţii ei.
Fascinata povestea de dragoste dintre Dr. Alexandru Ceuşianu şi Eliza Alexandrina Dina Zoe Maria a depăşit în multe situaţii de viaţă barierele cuvintelor şi rămâne incredibilă prin modul în care avocatul a luptat să îşi ţină promisiunile făcute faţă de fiinţa iubită toată viaţa şi prin modul în care soţia sa a sacrificat totul pe altarul iubirii. A rămas descendenţilor din acest neam, moştenire o icoană a Sfântului Nicolae patronul spiritual al familiei, de la un strmoş de acum 5 generaţii, Samson Ceuşianu, preot greco-catolic, care dovedeşte că în această familie de sute de ani s-a înfăptuit totul pe credinţă şi respect pentru lucrurile sfinte. Detaliile acestei poveşti fac obiectul unei cărţi în curs de apariţie intitulată „Alexandru Ceușianu (de 50 de ani la țărmul veșniciei) ISTORIA, POVESTEA ȘI ADEVĂRUL despre un „Cetăţean de Onoare” al Reghinului sau a bunicului cu argint în păr și aur în inimă.