REGHINUL A PIERDUT TOBOȘARUL CETĂȚII – ADIO AYTAI GHIȚĂ NU TE VOM UITA NICIODATĂ!

Sursa foto Istvan Budai Antal

Peste 150 de persoane, în mare parte prieteni, artiști și cunoscuți l-au condus ieri pe ultimul drum pe cel ce a fost solistul de muzică populară și timp de 32 de ani toboșarul Fanfarei Municipiului Reghin, Aytai Ghiță. Artistul fost fondator și membru al Tarafului ,,Brădulețul”, din oraș, s-a stins din viață în 29 septembrie la orele 16.00 ca urmare a unui cancer pulmonar și datorită unor complicații la inimă, în secția de reanimare a Spitalului Județean Mureș. Trupul neînsuflețit al reghineanului a fost depus la capela cimitirului reformat încă din 30 septembrie, pentru un ultim rămas bun.
Ceremonia de înhumare, a avut loc la cimitirul reformat din strada Pandurilor, în 2 octombrie la ora 14.00 în orașul care l-a adoptat în urmă cu 46 de ani. La funerarii au participat membrii familiei, prieteni, apropiați, dar și cunoscuți care l-au apreciat și respectat pentru munca depusă din 1971 până în 2017 în slujba culturii reghinene. Nu au lipsit nici colegii săi de fanfară care au intonat imnuri funebre proslăvindu-i memoria. După trecerea la cele veșnice a toboșarului reghinean jurnalistul Robert Matei s-a arătat șocat și profund întristat de această tragedie și a declarat că acesta nu i-a fost doar un bun prieten ci l-a considerat ca un al doilea tată ”A fost un om pentru care răutatea nu exista. Aytay Ghiță a fost un artist mereu cu zâmbetul pe buze care nu cunoștea sentimentul răzbunării sau al invidiei și nu purta povara unor frustrări. Iubea muzica și atât. Pentru el viața era o sărbătoare în care nu existau trădări, vinovății și nemulțumiri. Trăia într-un fel de paradis pe care mulți nu îl pot înțelege. Tot ce își dorea era să încânte lumea să creeze bună dispoziție și să își ajute semenii care îi cereau ajutorul”.
Aytai Gyorgy a fost interpretul care a adus la Reghin moda nunților cu solist vocal

Aytai Ghiță a fost primul solist de muzică populară din municipiu care a adus la Reghin moda cântatului la nunți ca solist vocal în 1973. Păstrarea tradiției muzicale în zona Mureșului a continuat apoi cu alte tarafuri care mai de care mai profesioniste, însă Ghiță Aytai a rămas un interpret fidel folclorului autentic, un deschizător de drumuri care și-a respectat întotdeauna blazonul.
A crescut patru copii (Claudiu, Marius, Monica-Ecaterina și Ana Maria) a îngrijit și educat la bătrânețe două nepoate: Nicoleta și Larisa cărora le-a dat până în ultima clipă sfaturi neprețuite și cărora a încercat să le insufle intransigența și responsabilitatea de care el dat dovadă mereu în viață. Ajtay Ghiță a fost un luptător care nu s-a dat bătut nicio clipă deși avea o tijă în șoldul stâng, a fost operat de hernie, a suferit o operație complicată la plămâni și a făcut o mulțime de ședințe de chimioterapie crezând că îi vor aduce salvarea. A luptat cu destinul și cu boala și a continuat să participe disciplinat la manifestările și festivaluri unde nu era solicitat să depună un efort prea mare…nu se putea abține pentru că avea muzica de promenadă în sânge, iubea folclorul și avea o pasiune extrem de mare pentru ritmurile tobei. În ciuda avertismentelor medicilor chiar și așa bolnav toboșarul Reghinului a continuat să participe și anul acesta la o mulțime de manifestări artistice la care a fost invitată Fanfara Reghin: Blasifest, Zilele Reghinene, Zilele Culturale Maghiare, în Parcul Central cu ocazia sărbătorii Sfânta Maria Mare și urma să cânte în 8 octombrie la ora 12.00 în deschiderea celei de a XIV-a ediții a Festivalului Mărului de la Batoș însă la ultima manifestare nu va mai ajunge. Firul vieții toboșarului s-a întrerupt brusc și nu vom ști niciodată de ce așa a hotărât Dumnezeu. Această tragedie a venit repede şi a lăsat întrebări fără răspuns atât pentru cei care l-au iubit, cât şi pentru admiratorii muzicii de promenadă din Reghin.
Aytai Ghiță s-a născut în 17 aprilie 1949 în Fântînița, județul Bistrița-Năsăud fiind cel de-al patrulea băiat al lui Carol și Cătălina, după Ignat, Arpad și Mihai. Este absolvent al promoției 1963-1966 ai Școlii Profesionale de Mecanici Agricoli de pe lângă S.M.A.Sărmaș unde l-a avut ca director pe Vale Mihai și diriginte pe Totăzan Ioan. În paralel cu școala la Sărmaș, Ghiță și-a început și activitatea artistică într-un taraf sub bagheta dirijorului Ghetzi Lorenczi. După terminarea studiilor s-a transferat în Dobrogea, unde timp de patru ani a activat la Casa de Cultură din Mangalia, pe timpul directoratului lui Mihai Budeanu, avându-l ca instructor și dirijor pe Barbu Nicolae. În scurt timp Ghiță a ajuns un tânăr interpret foarte apreciat, care aborda un bogat repertoriu de cântece populare și doine din Ardeal și din Banat ce depășea 100 de compoziții. Lucra pe șantier și, la sfârșit de săptămână, toți colegii de echipă din satele din apropiere îl invitau să cânte pentru ei la diferite evenimente.
În 1971 se angajează la I.P.L. Reghin unde, datorită talentului său, ajunge rapid să colaboreze cu orchestra instituției reunită cu cea de la IFET Reghin, care avea în componență pe lângă dansatori, instrumentiști de valoare precum: vioristul Râmba Marcel, taragotistul Rafi Lucian și Sorin Pantea la vioară la aceea dată, soliști vocali: Viorel Gorea, Dumitru Gliga, Dumitru Moțoc și pe solistele: Aurica Morar, Carolina Pop și Maria Suciu. L-a scurt timp s-a înființat Orchestra populară a IPL-ului, unde Ghiță Aytai a fost solist de rangul I și, în paralel, a activat și în cadrul Orchestrei Casei de Cultură a orașului, ilustrându-și talentul pe scena acestei instituții culturale până la mijlocul anilor 80. Sub bagheta profesorului Buta Ioan a participat ca solist la multe concursuri pentru amatori în Alba-Iulia, Bistrița-Năsăud, Luduș, Mediaș, Sighișoara, Tîrgu-Mureș și chiar la o ediție ,,Cântarea României” desfășurată la Bușteni. În 1982 s-a căsătorit legitim cu Floarea Lepădatu din Dedrad pe care a cunoscut-o în Reghin în 1977 și alături de care anul acesta în 6 noiembrie ar fi trebuit să sărbătorească 35 de ani de căsnicie.
În 1985 a înființat taraful ,,Brădulețul” inspirat de maestrul Nicolae Sabău

În tinerețe, a avut ocazia să îl cunoască la o nuntă, în comuna Solovăstru, pe cântărețul de muzică populară Nicolae Sabău, cu care a rămas prieten pe viață.,,Am fost de multe ori în comuna Cicârlău, acasă la maestrul Nicolae Sabău, cel care și-a făcut din cântec un crez al vieții, și îl admir foarte mult” povestea reghineanul anul trecut într-un interviu pentru site-ul viselenuautermenlimita.ro. Inspirat de acesta, pentru că a răzbit în viață și a devenit unul din cele mai viguroase talente interpretative din câte a cunoscut țara noastră, în 1985, Aytai și-a făcut primul taraf , intitulat sugestiv ,,Brădulețul”. Taraful avea în componență pe acordionistul Râmba Duchi, țambalistul Ieni și contorașul Notar Ioan din Solovăstru, taragotistul Pop Dănilă (fost primar al comunei Chiherul de Jos), clarinetistul Alexandru Moreanu – Țuți din Reghin și vioristul Moldovan Bella din Goreni. În scurt timp au devenit cei mai solicitați muzicanți la nunțile din Reghin și împrejurimi. Prin varietatea și bogăția repertoriului, solistul a reușit să pătrundă cu sensibilitate în conștiința iubitorilor muzicii populare autentice din Reghin, de pe Văile Gurghiului, Mureșului, Beicii și pe câmpie la Crăiești și Silvașu de Câmpie până în Sovata. Solistul a recunoscut că toată viața s-a simțit extraordinar de legat de limba română și de tradițiile populare motiv pentru care a organizat zeci de spectacole de folclor de-a lungul anilor în mediul rural în care a avut ocazia de a cânta cu: oboistul Pavel Tornea, cu violoniștii: Victor Radu, Titu de la Hodac, Mișu din Ibănești și cu soliștii: Petre Petruse, Violeta Man, Rodica Man, Dumitru Gliga sau Nelu Șopterean.
Din spectacolele lui Ghiță nu lipseau momentele vesele cu Laly Varga și colonelul Ioan Nemeti
Din spectacolele organizate de Ghiță Aytai nu lipseau niciodată momentele vesele cu Laly Varga și colonelul Ioan Nemeti de la Casa Armatei din Tîrgu-Mureș, prietenii lui de suflet. Din 1985, Ghiță a devenit un membru de bază în Fanfara Municipiului, unde a fost pe rând solist și toboșar, participând în ultimii 32 de ani la toate momentele festive din municipiu începând de la serbările de 1 Mai de amfiteatrul de vară din Pădurea Rotundă, manifestările de ”23 August”, sau ,,Ziua Forestierului” din perioada comunistă la ,,Ziua Națională a României, 1 Decembrie”, ”24 ianuarie la aniversările Unirii Principatelor Române”, ”,Zilele Reghinene”, ” Zilele Culturii Maghiare” și chiar a participat la sărbătoarea celor ”150 de ani de la ridicarea Reghinului la rang de oraș liber regesc”. În urmă cu 6 ani, reghineanul a descoperit un taraf autentic în satul Soporul de Câmpie, din județul Cluj, pe care a început să îi promoveze în calitate de impresar în județul Mureș, la festivalurile de tradiții și obiceiuri de pe Văile Mureșului și Gurghiului.
În 2014 Ghiță s-a hotărât să își înregistreze primul CD, acompaniat de taraful din Soporul de Câmpie, pentru a aduce în actualitate șlagărele anilor 70 însă datorită unor probleme de sănătate a trebuit să amâne acest vis. Cea mai recentă apariție pe scenă a reghineanului Aytai Ghița în calitate de solist s-a petrecut în comuna Frata la sărbătoarea ,,Fiii Satului,, în 28 iulie 2016 unde a interpretat câteva cântece populare din zona Mureșului în stilul său caracteristic.
Pentru Aytai Ghiță, viața a fost o continuă luptă cu greutățile, ca să îi ferească pe cei patru copii de lipsuri. Deși nu a fost omul pe care destinul l-a ținut mereu la suprafața vieții sociale și necazurile nu l-au ocolit nici pe el, Ghiță a perseverat să își crească în cultul demnității copiii uniți prin forța dragostei. A găsit întotdeauna puterea de a rezista și în ciuda tuturor vicisitudinilor și de a le oferi tot ce a putut împreună cu soția Floarea. Nu și-a pierdut niciodată speranța și după ce fiecare copil s-a așezat la casa lui era împlinit și le spunea apropiaților ,,Suntem o familie fericită,,.
Toți cei care l-au cunoscut știu că Aytai Ghiță a venit pe lume pentru a înfrumuseța locurile pe unde a trecut și la 68 de ani a închis ochii și a plecat să se odihnească în moarte, aşternându-şi sufletul senin pentru somnul de veci. A plecat să se întâlnească cu Dumnezeu, după ce și-a făcut datoria, de tată și bunic și față de societatea în care a trăit și de semenii lui pentru care a avut mereu o mână întinsă și a dat dovadă până în ultima clipă de milostenie adevărată.
Fie-i luminată calea până la stele!Bunul Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică în Împărăţia Sa și să-l odihnească în pace!

viselenuautermenlimita.ro