SCRISOARE DESCHISĂ FOŞTILOR MEI ELEVI -PROF. MARIA PIŞTĂNILĂ

0
473245097_1132014362264603_7109864124804500809_n
SCRISOARE DESCHISĂ FOŞTILOR MEI ELEVI !
Dragi meii, foşti elevi din anii ’60, ’70, ’80 şi ’90 până-n anul 2000, anul despărţirii mele de voi şi de draga mea profesie de dascăl.
De unde ideea de a vă scrie acum eceste rânduri ? Pe 17 noiembrie 2024 scenograful Matei R. Mihai a scris un articol elogios la adresa mea. „Notre total respect à Madame Maria Piştănilă !” şi am fost informată de către autor că acest reportaj a fost citit de peste 4.000 de cititori a avut sute de aprecieri şi zeci de mesaje de mulţumire din partea foştilor mei elevi.
Mulţumesc, Matei Robert Mihai pentru acest gest nobil. Unul dintre comentarii a fost cel scris de fostul meu elev, Emanuel Căşvean, actual învăţăcel, Pr. Capelan, Dr. E. Căşvean care nădăjduiesc că îmi va permite să-i răspund cu profund respect în alcătuirea portretului meu de dascăl şi de om al cetăţii.
Vă mulţumesc din suflet tuturor care şi-au amintit cu drag de mine şi mi-au adresat atâtea cuvinte frumoase pe pagina „visurilenuautermenlimita.com„.
Această scrisoare se cuvenea să o adresez foştilor mei elevi în anul 2019 când am primit de la ei cel mai frumos dar pe care un dascăl îl poate primi de la discipolii săi. Este vorba despre cartea „Dăruire”, apărută sub coordonarea fostei mele eleve, Sorina Feier (azi, S. Bloj), în care portretul meu pare descris de un singur elev, deşi cei care au scris sunt din generaţii diferite, trăiesc răspândiţi prin ţară şi prin lume, deci nu au avut cum să „copieze” unul de la altul.
Se zice că „La pomul lăudat, să nu te duci cu sacul”. Bine zice proverbul, dar articolul lui Matei Robert şi cartea „Dăruire” nu au nimic în comun cu lauda deşartă.
Dragii mei, foşti elevi, oriunde vă aflaţi, vă mărturisesc că m-aţi surprins cu marea voastră capacitate de a cunoaşte, copii fiind, un dascăl.
Vă iert că m-aţi făcut să plâng la fiecare rând scris de voi în carte. Recunosc că m-aţi prins cu garda jos, după descrierea voastră eram prea „fiere” (mândră) să mi arăt slăbiciunile în faţa voastră.
Azi, mâine, voi împlini 80 de ani, dacă şi Dumnezeu va vrea; mă aflu pe calea ce coboară spre o altă viaţă dar nu voi pleca fără bucuria pe care am trăit-o cu voi şi prin voi. Acum când scriu, feţele voastre de elevi se perindă prin faţa ochilor memoriei; revăd buchetele de flori
pe care mi le-aţi oferit, păstrez toate mărţişoarele şi felicitările primite de la voi şi vă port în inimă şi-n suflet pe toţi.
Mille remerciements! Mii de mulţumiri, tuturor !
Prof. Maria Piştănilă

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *