TĂBĂCARUL CARE A ÎNFIINŢAT CEA MAI MARE FABRICĂ DE ÎNCĂLŢĂMINTE DIN ESTUL EUROPEI A LOCUIT PE STRADA APALINEI DIN REGHIN !

Strada Apalinei din Municipiul Reghin pare la prima vedere o stradă normală ca oricare alta însă la o analiză mai amplă descoperim că ascunde un secret bine păzit până acum. Pe această uliţă a locuit Johan Renner împreună cu soţia sa, fiica celebrului maestru tăbăcar Atzner Meszaros. Johann, a învăţat meseria de tăbăcar în Cehia, apoi a încercat să profeseze în statele germane Bavaria şi Saxonia. În final şi-a găsit un loc de muncă la maestrul tăbăcar Atzner Meszaros, unde şi-a găsit şi sufletul pereche în persoana Carolinei Meszaros, fiica şefului său. La sfaturile angrosistului de piele Zoltan Bergner, familia Renner a migrat în Transilvania la sfârşitul secolului XIX. Aşa a ajuns să se mute în Reghinul Săsesc şi să deschidă primul magazin de tăbăcărie în Cluj în anul 1900 iar zece ani mai târziu împreună cu familiile de comercianţi Farcas şi Hecht puneau bazele Fabricii de pielărie fraţii Renner et Co Ltd., dezvoltandu-se rapid., şi devenind cea mai mare fabrică de încălţăminte din Estul Europei pentru mulţi ani.

Conform site-ului oficial al fabricii „Clujana.com” – „După primul razboi mondial, sub conducerea lui Gustav Renner, fiul lui Johann Renner, fabrica s-a transformat în societate pe acţiuni, unde toată elita clujeană a devenit acţionară, urmând să fuzioneze în anul 1938 cu producătorul concurent “Turul”. Noua înterprindere devine Uzinele Dermata şi se menţine ca fiind cea mai mare fabrică de încălţăminte din România.

În anul 1948, naţionalizată de către guvernul comunist, fabrica se redenumeşte Fabrica de încălţăminte János Herbák, urmând ca între anii 1949-1955, să preia fabricile de piele “Cameleonul” şi “Victoria”şi să îşi schimbe denumirea în Fabrica de Pielărie şi încăltaminte Cluj.

În anii 80, sub denumirea de SC Clujana SA, fabrica de pielărie, având 11 000 de angajati şi 2 secţii proprii de tăbăcarie, fabrici de tălpi, de încălţăminte şi articole de cauciuc ajunge cea mai mare de de acest fel din Estul Europei.

Vestită pentru fiabilitatea produselor sale, o lungă perioadă de timp, Clujana a fost identificată prin cea mai mare fabrică de pielărie şi încălţăminte din România în anii ’80-’90. După revoluție fabrica decade, ajungând să fie declarată falimentară în 1999 și închisă.La momentul respectiv, compania avea 2.816 de muncitori.”

Conform Wikipedia, ca urmare a managementului neadecvat, după revoluție fabrica decade, ajungând să fie declarată falimentară în 1999 și închisă. La momentul respectiv, compania avea 2.816 de muncitori. Ulterior în 2004 se redeschide o secție a fabricii cu doar 35 de angajați, secție care se extinde de-a lungul anilor, ajungând în 2009 la peste 300 de angajați. 90% din producția actuală este exportată.

Din anul 2003 noii acționari hotărăsc reluarea activității. În anul 2003 Guvernul a decis trecerea pachetului de acțiuni majoritar în proprietatea județului Cluj și administrarea Consiliului Județean. Datoria de 5 milioane de euro față de stat a fost convertită în acțiuni în 2004, AVAS devenind acționar majoritar, cu 80% din acțiuni. În anul 2004 s-a redeschis o secție a fabricii de producţie încălţăminte cu doar 35 de angajați, secție care se extinde de-a lungul anilor, ajungând în 2018 la peste 280 de angajați. Administrarea companiei a fost cedată apoi de către AVAS către Consiliul Județean Cluj, care deține 93,16% din acțiuni, 6,83% din acțiuni fiind deținute de alți acționari.

În anul 2011 compania avea un număr de 400 de angajaţi. În acelaşi an pe data de 22 octombrie cea mai veche fabrică din Cluj, fosta „Dermata” devenită „Clujana SA” a sărbătorit 100 de ani de activitate cu 5.000 de invitaţi.

În anul 2013 site-ul de ştiri al PRO TV anunţa în cadrul unui reportaj că ” Clujana, cândva cea mai mare fabrică de încăltăminte din ţară, caută soluţii de supravieţuire” din care cităm două pasaje elocvente „Clujana avea, în perioada comunistă, cel mai mare număr de angajaţi dintre fabricile din Cluj-Napoca – peste 11.000 – şi producea încălţăminte pentru piaţa interna şi pentru export. Era un adevarat combinat, nu doar o simplă fabrica, unde se făceau pantofi de la A la Z, cu secţii de tăbăcarie, unde se tăbăceau pieile aduse, secţii de cauciuc, unde se făceau tălpile şi cu ateliere de mase plastice, unde se făceau tocuri şi calapoade.”

„Semira Zanc, maistru la linia de cusut, lucrează la Clujana din 1970, imediat după ce a terminat şcoala profesională. A început ca şi cusătoreasă, la maşina de cusut, unde executa între 20 şi 40 de operaţiuni la o pereche de pantofi. <Aici am intrat în producţie şi am învăţat meserie. Am lucrat într-o nouă clădire, cu multe linii de producţie, unde erau foarte mulţi tineri. Era de lucru din plin pe atunci, erau alţi clienţi faţă de ce este acum, se producea de la început până la ambalarea pantofilor în cutii. Existau pe vremea aceea trenuri care intrau până în fabrică şi aduceau materii prime şi plecau pline cu cutii cu încălţăminte. Era o activitate atât de susţinută încât erau angajate peste 11.000 de persoane. Fabrica mergea foarte bine, eram multumiţi de salariu, se lucra normă individuală, fiecare ştia exact câţi bani câştiga, cine era harnic câştiga bine… În fabrică, la încălţăminte, se lucra în două schimburi, inclusiv sâmbăta, şi erau perioade în care se muncea 12 ore sau chiar 16 ore pe zi, când erau comenzi. Mândria fabricii erau ghetele galbene, care nu se găseau însă în România, fiind trimise la export”, povestea maistra fabricii.

Pe 17 ianuarie 2018, Agenţia de ştiri Mediafax anunţa într-un articol incendiar că „Clujana, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti a intrat în insolvenţă”, în care directorul general interimar al SC Clujana SA, Florin Gliga de la acea dată declara că societatea a depus la Tribunalul Specializat Cluj cererea de insolvenţă, cu reorganizare a societăţii, considerând că aceasta este singura soluţie din cauza datoriilor istorice către ANAF, acumulate în perioada 2013 – 2014 care se ridicau la suma de 13 milioane de lei.

Pe 17 februarie 2020 site-ul http://clujescu.ro, anunţa în articolul „Fabrica de încălțăminte Clujana a ieșit din insolvență” că a primit din partea Tribunalului Specializat Cluj decizia favorabilă privind închiderea procedurii generale a insolvenței și reinserția societății în activitatea economică, a anunțat forul administrativ județean. „Consiliul Județean Cluj, acționar majoritar a fabricii de încălțăminte, susține că aceasta este pregătită să concureze din nou, de la egal la egal, cu celelalte companii de profil de pe piață. Decizia instanței survine în urma îndeplinirii măsurilor stabilite în baza planului de reorganizare realizat de administratorul judiciar și aprobat de adunarea generală a creditorilor.”

Potrivit aceleiaşi surse, societatea Clujana S.A. a reușit să achite datoriile acumulate de-a lungul timpului şi nu în ultimul rând a reușit să-și crească semnificativ volumul vânzărilor de produse sub brand propriu. „Acest lucru s-a realizat atât prin cele două magazine proprii din Cluj-Napoca cât și prin intermediul celor care îi comercializează produsele în alte municipii reședință de județ cum sunt Oradea, Bistrița sau Sibiu. Tot în aceeași perioadă, Clujana S.A. a lansat și magazinul online propriu: shop.clujanacluj, magazin care se bucură de un real interes în rândul clienților.”