TREI REŢETE TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI PREFERATE DE CENTENARI !

0
    În cercetările mele pe urmele celor mai longevivi oameni care au trăit în Transilvania am descoperit că dincolo de factorul genetic un rol extrem de important în viaţa centenarilor şi centagenarilor a fost modul de viaţă şi alimentaţia sănătoasă. Studiind mai în amănunt stilul de viaţă a peste 150 de oameni longevivi am constatat că şi dietele lor au avut mai multe lucruri în comun decât mi-aş fi imaginat.
De exemplu majoritatea au consumat de-a lungul vieţii regulat pâine de casă, lapte, miere crudă, fasole, nuci, varză, usturoi, sfeclă roşie, struguri, şi seminţe de dovleac.
     Cei mai mulţi oameni longevivi pe care i-am studiat s-au născut în mediul rural în satele şi comunele din judeţul Mureş. Am fost încântat să descopăr că satul românesc şi-a păstrat veşnicia, iar veşnicia şi-a dus şi îşi duce în continuare liniştită existenţa alături de aceşti oamenii frumoşi şi buni care au rămas fideli acestui pământ și obiceiurilor locului dar care pentru lumea medicală sunt cazuri clinice de longevitate extremă pe baza cărora oamenii de ştiinţă încearcă de ani de zile să le găsească cât mai multe justificări ştiinţifice.
    Mâncarurile gătite cel mai des în familile celor mai longevivi oameni pe care i-am studiat a fost Ciorba *(zamă) de fasole verde, zama aită de pui sau drobul de miel.
Motiv pentru care vă prezentăm în rândurile de mai jos şi cele trei reţete tradiţionale a acestor mâncăruri cu proprietăţi miraculoase publicate şi în cartea „MÂNCĂRURI TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI” coordonată de Maria Borzan.
CIORBA DE FASOLE VERDE :
Se fierb păstăile de fasole verde în apă clocotită în care s-a adăugat puţină sare. După ce a fiert fasolea, separat într-o tigaie se încinge două linguri de ulei în care se căleşte o ceapă la care se adaugă o lingură de făină albă. Când făina s-a îngălbenit, se adaugă un vârf de cuţit de boia dulce şi se stinge cu o cu o cană de apă amestecând în continuu. Aceasta se toarnă în oală peste ciorbă şi mai fierb încă cca 10 minute. Tot acum, pentru a o acri se adaugă mere verzi sau mere pădureţe, care se scot după ce au fiert. Când e gata se adaugă, din belşug, usturoi pisat şi chiar frunze tocate de usturoi. În lipsa merelor se acreşte cu oţet de mere. Pe vremea bunicilor se servea cu mămăligă şi ceapă roşie, inclusiv la lucru la câmp, la fân sau la secerat. (Mărioara Lica Bârsan din Idicel Pădure, Comuna Brâncoveneşti)
ZAMĂ „AITĂ” DE PUI :
Se fierb spatele, aripile, gâtul, bătuca şi labele de la pui, cu zarzavat: ceapă, ardei, puţin ardei iute, morcov, ţeler, pătrunjel, şi tarhon, sare, piper. Când sunt fierte, se pune în zamă sămătişă, obţinută din lapte de vacă, cu care se şi înăcreşte zama. După ce a fiert, se mai adaugă smântână. Se poate pune şi puţin orez. *(Pop Maria din Şerbeni, Comuna Beica de Jos).
DROB DE MIEL:
Se iau măruntaiele de la un miel, o bucăţică de carne, 6 ouă, 3 -4 cepe verzi, frunze de pătrunjel, 2 linguri de smântână, 2 felii de pâine, o cană de lapte, sare şi piper. Se fierb măruntaiele. în apă cu sare, separat se fierb 3 ouă. Se înmoaie feliile pe pâine în lapte şi scurg bine. După ce se fierb măruntaiele, se scurg şi se dau prin maşina de tocat, împreună cu pâinea, ceapa verde şi pătrunjelul. Se amestecă toate, se pun cele 3 ouă crude, smântână şi sare după gust.
Se întinde praoporul de la miel într-o tavă, se aşează compoziţia, 3 ouă fierte întregi, tari, în lung, în mijloc, se rulează, se acoperă cu praporul şi se dă la cuptor. (Bârcea Victora din Dedrad, Comuna Batoş).
Ar putea fi o imagine cu 2 persoane, persoane în picioare şi interior
În imagine apare Dumitru Comănescu (1908 – 2020), cea mai în vârstă persoană confirmată care a locuit vreodată în România şi care a trăit 111 ani și 219 zile. De la 28 mai 2020 și până la moartea sa, pe 27 iunie 2020, a fost declarat oficial cel mai longeviv bărbat în viață din lume.

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *