LUPTĂTORUL REGHINEAN ANDREI VICTOR PĂCURAR A OBŢINUT LOCUL V LA JOCURILE MONDIALE ŞCOLARE DIN SERBIA

  Se spune că „Fiecare copil are nevoie de un campion” şi se pare că reghineanul nostru Andrei Victor Păcurar l-a găsit în persoana tatălui său luptătorul Alin Romulus Păcurar medaliat în vremurile sale de glorie la campionate mondiale, europene și balcanice de lupte libere. De curând tânărul reghinean a obţinut locul V la Lupte Libere categoria 52 kg la Jocurile Mondiale Sportive Școlare 2021 desfăşurate la Belgrad în Serbia unde a fost însoţit de tatăl său şi unde România a obţinut locul loc III pe națiuni în întrecerea de lupte la ISF World Summer Games, dupa Ucraina şi Azerbajan.

  România a participat la primul eveniment mondial organizat de ISF U15 School Sport Games cu o delegaţie formată din 14 membri care au reprezentat ţara noastră în competiţiile de Taekwondo si Lupte Libere. „Felicitări Andrei și mult succes în drumul tău spre Aur-ul suprem. Mândru de tine!” i-a urat fostul campion fiului său pe pagina de Facebook. Rezultatele finale obţinute de luptătorii delegaţiei de luptători ai României au fost realizate de Sővér Hanna, categoria 39 kg medalie de argint( Liceul de arta vocațională Tg.-Mureş), Metea David categoria 75 kg medalie de argint( LPS “Szasz Adalbert Tg-Mureş), Soare David categoria 57 kg medalie de bronz( LPS Tg -Mureş), Alhafez Adam categoria 52 kg medalie de bronz (CSM Cluj) şi Păcurar Victor Andrei categoria 52 kg loc V (LPS Tg.-Mureş).

        Îmi amintesc că ex-sportivul Alin Romulus Păcurar mărturisea într-un interviu pentru revista „Junior Sport” că şi el a început să practice acest sport la vârsta de 14 ani cu mari sacrificii dar care i-au fost răsplătite în timp. „La 14 ani, am început să practic luptele în Reghin, într-o sală veche, neîncălzită iarna, care făcea ca pojghița de plastic de deasupra saltelei să fie exact de duritatea unui parchet, iar miile de rostogoliri pe coate și pe genunchi să doară nespus, lăsându-mi urme. Dar nimic nu a știrbit din bucuria de a face lupte și de a mă disciplina ca sportiv. Acolo în acea sală, după mii de repetări cu diferiţi parteneri de antrenament mai puternici, mai mobili sau mai grei decât mine, „s-a şlefuit” ceea ce a devenit acţiunea de contraatac deosebit de spectaculoasă, executată cu măestrie și rămasă în istoria luptelor drept „procedeul Păcuraru”. Un drum fără obstacole e un drum fără victorii şi Andrei ştie asta…sunt convins că acest sportiv va ajunge într-o zi un nume de referinţă în viitorul luptelor libere din România. Chiar dacă încă mulţi nu sunt pe deplin conştienţi de dimensiunea măiestriei sale vor deveni conştienţi în ani care vor urma.