VICTOR MERA – PRIMUL FARMACIST ROMÂN DIN REGHIN CARE A AJUNS PREŞEDINTE AL CAMEREI DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE MUREŞ !
În fiecare casă se spune că există cel puțin o poveste de familie care, dincolo de orice moment de grație sau strălucire, ascunde un secret cutremurător care așteaptă să fie descoperit de omul potrivit, iar dacă nu se întâmplă se pierde în negura timpului. Cu cincisprezece ani în urmă ani Dumnezeu mi-a întins o mână să devin jurnalist și să cunosc o mare de oameni pe care a trebuit, sub o formă sau alta, să îi studiez, să îi cunosc și să îi prezint opiniei publice. O parte din ei mi-au rămas în suflet, pentru că aveau acea sevă miraculoasă a neamului românesc, pentru că știau că adevărul este singura armă a istoriei și aveau nevoie de un confident de încredere, să se spovedească. Mărturisirile lor au generat un nesecat izvor de descoperiri care mi-am propus să rămână scrise în amintirea timpului care trece și ne mistuie, rând pe rând. Azi, mulți nu mai sunt locuitori ai acestui pământ, dar au fost oameni care au așteptat ani de zile să apară descoperitorul lor. Așa am ajuns să intru în posesia unor scrisori inedite, invitații de nuntă, manuscrise, jurnale, fotografii cu paspartu, pe cale de dispariție, și nu în ultimul rând tezaure umane, locale care mi-au relatat povești fascinante, povești pe care n-ați găsit ocazia niciodată să le auziți sau să le citiți, ”visurilenuautermenlimita.com” vă oferă șansa să descoperiți docu-drame și mituri-urbane, evocate de Matei Robert Mihai, pentru că Reghinul a avut întotdeauna oameni de valoare cu istorii care nu au fost niciodată ,,simplu” de înțeles.
În acest episod vă vom povesti despre Victor Mera primul farmacist român din Reghin ajuns ulterior presedinte al Camerei de Comert şi Industrie Mureş, un intelectual rasat, un don juan în epoca vremii care a făcut multe victime în rândul femeilor din Reghinul Săsesc. Era unul dintre cei mai înstăriţi oameni din oraş, un bărbat frumos cu maniere alese şi cu o ţinută vestimentară distinsă. Era de o amabilitate cuceritoare aşa că nu a fost de mirare că multe femei s-au îndrăgostit de el. Mai ales că provenea dintr-o familie nobilă, de vreme ce şi pe frontispiciul farmaciei sale din centrul oraşului scria Farmacia Victor de Mera, scria în amintirile sale viitorul magistrat Dr. Ioan V. Boieriu. Păcat că acest om nu şi-a scris memoriile pentru a afla care au fost idealurile sale, convingerile, eşecurile şi împlinirile şi cum şi-a descoperit sensul vieţii? Din tot ce am citit în presa vremii şi cărţile despre Reghin am extras o serie de date care am încercat să creionez un portret fizico moral al celui mai popular farmacist român din perioada interbelică din Reghinul Săsesc.
1886 s-a nascut în 13 septembrie în comuna Habic, comitatul Mureş-Turda, azi localitate integrată a comunei Petelea. S-a născut în familia lui Vasile Mera moşier şi notar în comună şi a fost probabil nepotul lui Mera Taxei care în 1866 a fost unul din cei 42 de români care au semnat plenipotenţe pentru George Bariţiu şi Ioan Raţiu care şi-a asumat Petiţia în combaterea uniunii Transilvaniei cu Ungaria. Conform istoricului Vasile Netea, Victor Mera ar fi fost un descendent al familiei de nobili Mera din Habic, Ioan Mera şi fii săi care au fost înnobilaţi în 18 iunie 1636.
1892 a absolvit primele clase în satul natal Habic.
1896 si-a continuat studiile la Gimnaziul Fundaţional din Năsăud, unde dupa absolvire a luat şi bacalaureatul.
1909-1911 a absolvit un curs de farmacie de 2 ani în cadrul Universitatii „Ferencz József” din Budapesta (1909/10-1910/11), obţinând diploma de farmacist la Cluj.
1911 s-a stabilit în Reghin unde s-a remarcat rapid în ,,micul burg săsesc” reusind încă din timpul dualismului austro-ungar, să devină consilier orăşenesc la Reghin și membru în Comisia juridică comitatensă Mureş-Turda.
1913 era unul din cei 37 de membrii ordinari al Despărţământului, ASTRA, Reghin condus de dr. Ioan Harşia, printre care se aflau şi medicul Petru Neagoş din Deda, contabilul Sever Barbu din Reghinul Săsesc, preotul Branea Teodor din Hodac, Nicoară Grigoriu preot în Ibăneşti (tatăl dr. Eugen Nicoară), Dr. Avocat Popescu Ilie din Reghin sau Popescu Ioan primar, în Topliţa Română.
1917 e anul în care Victor Mera şi-a deschis farmacie la început ca şi coproprietar, cu Révész Imre până în 1920 când a rămas proprietar unic.
1918 în 5 noiembrie farmacistul a fost ales membru în ședinţa de constituire a Consiliul Naţional Român, comitantes (judeţean) Mureş-Turda, şi ca membru al Senatului(Consiliului) judeţean, (în capitolul IV al procesului verbal, se menţionează că s-au ales o comisie din 5 membrii, care să ţină legătura cu Consiliile naţionale ale celoralte naţiuni din localitate). A mai luat parte şi la Sedinţa Consiliului Naţional (C.N.R.) local, şi a ascultat raportul avocatului Ioan Harşia, în legatură cu misiunea acestuia la Cluj. (În aceea sedinţă s-au luat o serie de hotărâri privitoare la formarea senatelor (consiliilor) cercuale, fără caracter naţional şi s-au discutat o serie de probleme privitoare la drepturile jandarmeriei).
Intrat în ,”horă” farmacistul a luat parte la adunarea Cercului Electoral Gornești din comitatul Mureş-Turda, ţinută la 28 noiembrie 1918 în Reghinul Săsesc, unde a fost ales delegat titular pentru a participa la Marea Adunare Naţională Română care urma sa fie convocată de Consiliul Central Naţional Român. Crediţionalul a fost semnat de Ariton Pop, preşedintele adunării electorale, Simeon Zehan şi Alexandru Runcan, notarii adunarii, precum şi de 23 de bărbaţi de încredere.
La 1 Decembrie 1918, farmacistul a plecat cu trenul delegat la Marea Adunare Naţională din Alba-Iulia din partea cercului electoral Ghernesag, împreună cu preotul Vasile Berbecar Muntenescu, Alexandru Pop, econ. din Caşva şi econ. Nicolae Feher din Hodac şi Ioan Banciu din Iernatfaja (Iernuţeni).
Dupa întoarcerea de la Alba-Iulia, Victor Mera a continuat să lucreze în farmacia sa, dar s-a implicat şi în alte activităţi sociale, culturale şi politice înscrise în epoca vremii. A fost de-a lungul anilor membru în conducerea Căminului de Ucenici din Târgu-Mureş, membru în Asociaţia Vânătorilor din judeţul Mureş, membru în conducerea „Societăţii Culturale a Meseriaşilor Români din Reghin” şi membru în Comitetul de supraveghere la „Casa de Păstrare şi Credit” din oraş.
1919 În judeţul Mureş -Turda pentru alegerile parlamentare din noiembrie s-a constituit o Comisie Centrală Electorală judeţeană compusă din 28 de membrii printre care s-au numărat şi reghinenii Victor Mera (farmacist), Ioan Harşia (avocat), Gheorghe Maior (învăţător) şi Sever Barbu (funcţionar). Victor Mera a fost totodată şi preşedinte subtituit la Biroul electoral al Circumscripţiei III Reghin.
1920 în luna martie farmacistul a participat la marea adunare organizată de C.N.R. Târgu-Mureş în data 23 martie cu participarea lui Iuliu Maniu şi Silviu Dragomir. La centrul de judeţ s-a prezentat programul partidului, pentru alegerile parlamentare din mai-iunie 1920, şi candidatul partidului, pentru un loc de deputat în Circumscripţia Târgu-Mureş, Dr. Vasile Chiroiu, fost prefect de Maramureş.
A doua zi Iuliu Maniu a venit şi la Reghin pentru ai susţine pe candidaţii din colegiul Reghin din partea C.N.R., Vasile Sava pentru Camera Deputaţilor şi pe protopul gr. cat. Vasile Suciu la Senat. La Reghin farmacistul Victor Mera, care era un foarte bun orator a avut ocazia să poarte mai multe discuţii cu preşedintele Consiliului Dirigent din Transilvania. Doua luni mai târziu farmacistul a fost din nou desemnat membru în Comisia Electorală la alegerile parlamentare din 1920, de data aceasta fiind notar substiuit la Circumscripţia Electorală Reghin I.
În acelaşi an Victor Mera a fost ales preşedinte la Regia Cooperativă „Regna” (Bancă populară, societate cooperativă din Reghin), constituită în luna septembrie a anului 1920. Tot în aceeiaşi perioadă Victor Mera îşi va „boteza” farmacia din Reghin: „La Crucea Albă”.
1920 la 5 noiembrie şi-a deschis portile primul Liceu de Stat cu predare în limba romană în oraşul Reghin, la iniţiativa ing. Florea Bogdan, deputat şi membru fondator al ziarului ,,Glasul Poporului”. Victor Mera a fost ales membru în Comitetul şcolar al şcolii iar Dr. Eugen Nicoară medic la liceului.
După ce s-a mutat în Reghin s-a căsătorit cu văduva bogată a unui agronom din Cerghid (azi o localitate componentă a orașului Ungheni din județul Mureș), care avea o fetiţă, Stela pe care farmacistul a acceptat-o ca pe propriul său copil. (La o vreme Stela Mera avea să se căsătorească cu un medic din Arad).
1923 La 1 ianuarie farmacistul Victor Mera a participat la inaugurarea Spitalului din Reghin condus de dr. Aurel Moldovan numit de Consiliul Dirigent al Ardealului şi secondat de tânărul dr. Eugen Nicoară. Inaugurarea s-a făcut în prezenţa prefectului Popescu Simion, originar din Topliţa, a medicului şef al judeţului, dr. Tit Liviu Ţilea, a primarului oraşului Reghin, Hugo Schiffbäumer şi a directorului de spital din Târgu-Mureş, dr. Petre Muscă.
În acelaşi an de 1 Decembrie la, Cea de-a 10–a aniversare a, Unirii Transilvaniei cu România, farmacistul a donat 100 de lei către Despărţământului Reghin al Astrei, în condiţiile în care majoritatea participanţilor au donat sume cuprinse între 20 şi 40 de lei.
1923 la alegerile parţiale de la Reghin pentru Senat întrucât senatorul Vasile Duma, protopop al Reghinului, a fost numit Episcop, Victor Mera împreună cu Dr. Eugen Nicoară şi protopopul Ariton Popa l-au sprijinit în Campania electorală pe marele moşier Vasile Stroescu (1845-1926) din Basarabia să ajungă senator în Parlamentul României Mari.
În perioada 1923-1925 farmacistul a deţinut şi funcţia de membru în Comisia permanentă a judeţului Mureş-Turda şi membru în Societatea economică şi în Consiliul igienic al judeţean.
1925 la alegerile parţiale din 23-24 martie pentru funcţia de deputat în locul prof. Simion Mândrescu, (numit în corpul diplomatic cu gradul de ministru plenipotenţiar clasa a II-a la Tirana-Albania), farmacistul Victor Mera împreună cu avocatul Alexandru Ceuşianu l-au sprijinit pe Dr. Voicu Niţescu din Braşov din partea Partidului Naţional Român, care a candidat împotriva poetului ardelean Octavian Goga care la învins cu 3416 voturi faţă de 3383 cât a obţinut Niţescu.
La Adunarea Generală a ASTREI de la Reghin, biletele de bal la reprezentaţia de teatru se puteau cumpăra de la Farmacia, Victor Mera, iar cei care doreau să se înscrie în excursia la locul de vânătoare a familiei regale din munţii Gurghiului (actualul Castel de la Lăpuşna) se adresau tot farmacistului Victor Mera.
1926 farmacistul a schimbat ,,macazul politic,, de la P.N.R., la P.N.Ţ. pe a carui liste a candidat la alegerile locale din 19 februarie fiind ales consilier local pentru mandatul 1926-1930 alături de avocatul Alexandru Ceuşianu, Alexandru Simon şi Alexandru Borda (preot ortodox în Iernuţeni). În acelaşi an a fost ales vicepreşedinte al organizaţiei orăşeneşti a PNŢ și în același an a contribuit cu 180 de lei în calitate de membru al Despărţământului Reghin al Astrei, pentru ridicarea unui bust lui Petru Maior în Reghin la 10 august cu ocazia tradiaţionalei ,,Petreceri de Vară” în Parcul de Promenadă.
Pentru şcolile Blajului a donat 1000 de lei, a contribuit cu bani la ridicarea bisericii greco-catolice din Cerghid şi a donat fonduri pentru cercul studenţesc „Câmpia şi Mureşul”.
1928 la 1 Decembrie, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la Unirea Ardealului cu Patria mumă, Victor Mera a fost unul din delegaţii autorităţilor locale la serviciul divin oficiat în Biserica Catolică din Reghinul Săsesc, alături de Ioan Roman, Teodor Ormenişan, Alexandru Târnăveanu, Iosif Negrea, Petru Damian şi Botezan Ioan.
1930 în 5 februarie în urma alegerilor pentru constituirea Consiliului Județean Mureş a fost ales membru cu drept de vot deliberativ, în 14 martie a fost ales a membru pe 4 ani în Consiliul Municipal Târgu-Mureş.
Însă calitățile de om politic, strateg și diplomat, acțiunile sale pentru apărarea integrității țării și inițiativele pentru dezvoltarea economică a judeţului au stârnit admirație in rândul oamenilor de afaceri din judeţ, si în acelasi an dupa ce a fost ales si membru în Camera de Comert a judetului, la prima ședință a Consiliului de administrație reghineanul a fost ales cu unanimitate de voturi şi președinte al Camerei de Comerț şi Industrie Mureş. A activat în această funcție până în 1938. În luna decembrie a aceluiaşi an 1930 a fost numit membru de drept al Camerei de agricultură al județului Mureş, ca delegat al Camerei de Comerț şi Industrie Târgu-Mureş.
1931 la alegerile parlamentare din 4-6 iunie a candidat din partea P.N.T.pentru un loc de senator din partea Consiliului Judeţean şi a Consiliilor Comunale, dar a obţinut 436 de voturi, fiind învins de Petre Antonescu din partea Uniunii Naionale cu 600 de voturi.
În 13 septembrie acelaşi an a botezat împreună cu soţia sa Nuţi (Truţia) pe Stela Maria, fiica familiei Lupu Dumitru (doctor în cadrul Spitalului Reghin) şi a Melaniei (născută Ilian).
1937 a candidat la alegerile parlamentare din 20 decembrie pe listele Partidului Naţional Ţărănesc pe poziţia cinci, după Dr. Ion Vescan (primul prefect român al judeţului Mureş), Dr. Ioan Bozdog (prefect al judeţului Mureş în 1945), Anton Dorgo şi Ioan Vancu. P.N.T. s-a clasat pe locul III în clasamentul alegerilor cu 5.561 de voturi obţinând un procent de 13,06%, astfel că din cadrul organizaţiei Mureş, doar Dr. Ioan Vescan a obţinut un mandat de parlamentar.
În acelaşi an a contribuit financiar la ridicarea monumentului pentru proslăvirea eroilor din Habic împreună cu Dr. Ioan Harsia şi Dr. Eugen Nicoară.
1938 s-a înscris în Frontul Renașterii Naționale partidul înființat de regele Carol al II-lea la data de 16 decembrie 1938 (primul partid de masă din România), devenind membru în Sfatul judeţului al FRN la categoria industrie şi comerţ.
1940 în luna aprilie a fost numit membru în Sfatul Judeţean Mureş (organism ce a înlocuit Consiliul judeţului Mureş).
Pentru meritele sale reghineanului i s-a conferit Ordinul Coroana României în grad de Ofițer.
1939 a cununat împreună cu soţia sa Nuţi pe mirii Mihail Mircea de 26 de ani din Deleni cu Maria Truţia de 30 de ani, din Beica de Jos, taina cununiei a fost savârşită de protopopul ortodox al Reghinului, Ioan Maloş.
1940, e anul în care Victor Mera a fost arestat de ofiţerii filialei de Contraspionaj ungar din Târgu-Mureş cu sediul în strada Mantovici nr.4, unde a avut de pătimit împreună cu Gheorghe Gherman, dr. Emil Sabin, dr. Ioan Togănel, dr. A. Ciocoreanu, Gavril Muscă, dr. Petre Muscă, Iosif Buzdugan, Iosif Pop sau Iacob Ioan. Pentru urmărirea şi descoperirea tuturor elementelor democratice din Ardealul de Nord, a comuniştilor, a oamenilor politici, a fost instituit serviciul intitulat, CSENDOR NYOMOZO KULONITMENY, subordonat direct Ministerului de Interne. Serviciul era condus de căpitanul de Jandarmi prin Fekete Paul, din Regimentul 3 Jandarmi, unul dintre agenţii secreţi ai Siguranţei hortyste şi unul din cei mai solizi stâlpi ai regimului.
1942, Victor Mera şi soţia sa l-au cununat pentru a doua oară pe mirele Mihail Mircea din Deleni de data aceasta cu Raveca Truţia din Beica-Română, în faţa aceluiaşi protopop Ioan Maloş din Reghin.
1943 în Raportul Poliţiei de Stat Ungare Reghin (perioada ocupaţiei maghiare), din septembrie 1943 raportat la Budapesta se afirma că cei mai activi români sunt, Dr. Eugean Truţia, alături de Ion Popescu (primar al Reghinului în perioada 1924-1940), Victor Mera, Melinte Căprucean (fost senator), Dr. Ioan Harşia, P. Turcu, Gh. Sava şi Vasile Niculescu fiind şi acuzaţi ca i-au parte la ,,mişcarea românească” prin spionaj, culegere de ştiri şi date. Reacţia autoritaţilor hortyste s-a concretizat la 10 noiembrie 1943 când au fost arestaţi mai mulţi reghineni şi duşi la Târgu-Mureş, printre care cu siguranţă se afla şi farmacistul reghinean.
1946-1948 farmacistul figura încă în analele Administraţiei Financiare Mureş pe ,,Lista Patronilor din Reghin” din Fondul Arhivelor Judeţene ca având trei angajaţi la Farmacia ,,Crucea Albă” Carolina Tulbure şi Victoria Iles servitoare şi Musam Irma farmacistă care în 5 iunie 1948 avea un salar lunar de 5.500 de lei.
1949, prin Decretul 134 din 2 aprilie, s-au naţionalizat 25 de farmacii existente în judeţul Mureş la aceea data şi 2 laboratoare chimice-farmaceutice, un depozit de medicamente şi o drogherie. Printre acestea se numără şi Farmacia lui Victor Mera, din strada Piaţa Lenin nr.2 din oraşul Reghin, azi strada Piaţa, Petru Maior, de lângă fostul sediul al Bibliotecii „Petru Maior”. După naţionalizarea farmaciilor reghineanul, s-a stabilit la Bucureşti, pe strada Precupeţii Vechi nr. 63. unde a încercat să i-a viaţa de la zero. Conform istoricului Traian Bosoancă se pare că în ultimele luni din viaţă ar fi ajuns la azilul de Bătrani din capitală. Pe de altă parte dr. Eugen Nicoară scrie despre ultimii ani din viață ai farmacistului în manuscrisul ,,Medalioane mureșene” o altă variantă ,,După naționalizarea din 1948 se mută lângă București, la Săftica, unde locuiește cu noua soție Florica. S-a îmbolnăvit grav, paralizând, și trăind doar 7 zile într-un azil”. Cert este că data şi anul morţii farmacistului sunt şi azi un mister însă cele mai multe surse indică perioada 1960-1970 interval în care s-ar fi stins din viaţă.
Matei Robert Mihai
Conținutul website-ului www.visurilenuautermenlimita.com este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către MATEI R. MIHAI sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea materialelor noastre, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing pe adresa de e-mail: roberto_zizi@yahoo.com.
About Author
