CEA MAI VÂRSTNICĂ LOCUITOARE A JUDEŢULUI MUREŞ A ÎMPLINIT 105 ANI !

Pe data de 3 octombrie 2021, fosta călugăriţă Viorica Veţian a împlinit venerabila vârstă de 105 ani şi şi-a ţinut ziua de naştere în Suseni la cochetul „Eden Restaurant-Terasă” împreună cu nepoţii, strănepoţii şi stră-strănepoţii săi. Vorbim de un model de admiraţie profesională şi de o femeie cu o demnitate şi o credinţă imposibil de zdruncinat care chiar și atunci când viața i-a fost amenințată şi a fost nevoită să i-a o decizie care putea să îi decidă soarta, l-a pus pe Dumnezeu întotdeauna în viaţa ei pe primul loc, indiferent de consecinţe. Chiar dacă au trecut 73 de ani de când nu a mai îmbrăcat straiele lungi şi negre cu guler alb şi bentiţă albă pe cap de călugăriţă pentru Viorica Veţian viaţa spirituală a devenit demult o stare de activitate obişnuită a sufletului ei nobil, care se trudeşte să-şi stăpânească pornirile naturale, şi să-şi însuşească obişnuinţa de-a judeca şi de-a se conduce în toate, după lumina Evangheliei şi după pilda lui Isus.

Campioana de vârstă a judeţului Mureş, s-a născut pe 3 octombrie 1916 în familia învăţătorului Traian Veţian originar din Hodac şi a Eugeniei Grama, sora protopopului greco-catolic Iuliu Grama din Chiherul de Jos. Viorica s-a născut în comuna Băla, unde era refugiată cu mama sa, în timpul Primului Război Mondial în timp ce tatăl ei era trimis pe front. A fost cel de-al treilea copil din cei şapte ai învăţătorului Veţian care a fost ales preşedintele Consiliului Naţional Român din Şerbeni la Marea Unire din 1918. După terminarea războiului a revenit la Şerbeni în satul natal unde a făcut primele clase. A absolvit gimnaziul la Reghin și, școala normală de învățători la Blaj, sub îndrumarea Sorei Maria Febronia – Leontina Mureşan, prima superioară generală a Congregaţiei Surorilor Maicii Domnului. După absolvirea şcolii de învăţători Viorica a decis să se călugărească la Blaj unde a rămas până în anul 1939.

După declanşarea celui de Al Doilea Război Mondial a fost detaşată de la Blaj la Cluj, unde a lucrat în învăţământul confesional până în 1946. Unul dintre elevii săi de care este foarte mândră a ajuns peste ani un simbol al României şi un nume de referinţă în cinematografia românească. Elevul Florin Piersic, născut la 27 ianuarie 1936 la Cluj care a devenit actor celebru de film, radio, televiziune şi scenă, care a jucat de-a lungul carierei sale dramă, comedie, tragedie şi nu în ultimul rând care a interpretat figuri istorice a jucat roluri memorabile de haiduci şi chiar a portretizat un personaj antologic al basmului cult în filmul: De-aş fi …Harap Alb.

Viorica Veţian a fost ulterior fiind repartizată la Gimnaziul din Jucu de Jos unde a predat Limba Română până în 1948, când s-au desfiinţat Bisericile şi Mănăstirile Greco-Catolice. Comuniştii au încercat să o forţeze să se convertească la religia ortodoxă, şi au trimis-o împreună cu alte măicuţe la o Mănăstire din Bistriţa dar, după o lună, dacă au văzut că nu reuşesc, le-au dat drumul acasă, fără nici un rezultat.

Aşa a revenit Viorica la Reghin unde a fost primită de sora ei Emilia Csatlos, rămasă văduvă încă din timpul celui de Al Doilea Război Mondial şi care avea o fiică în clasa a-II-a pe care au crescut-o împreună cele două surori şi care a ajuns mai târziu medic. Mult timp a fost urmărită de organele de Securitate pe motiv că propaga religia greco-catolică. Nu i-a fost ruşine să muncească niciodată însă din cauză că era urmărită de Organele de Securitate cu greu a reuşit să-şi găsească un serviciu, ca zilieră. Până la urmă a fost încadrată la Cooperativa 23 August ca muncitoare, a fost o perioadă la plantat de puieţi la o pepinieră din comuna Breaza, a fost şi la spălat de sticle la Borsec. După ce s-a înfiinţat Cooperativa de Consum Uniunea Raională, a lucrat acolo contabilă. În final a ajuns contabil şef la URCC Batoş iar, după câţiva ani, la Breaza, iar în final s-a pensionat în anul 1977 de la Reghin ca revizor contabil.

Până la 99 de ani, sărbătorita a cântat în strana Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Reghin, a lucrat în grădină până la vârsta de 101 ani, iar la 102 ani a fost decorată de prefectul judeţului Mureş cu cea mai înaltă distincţie „Fibula de la Suseni”. Momentan centagenara trăieşte în Sighişoara este îngrijită de strănepoata sa, Delia Fărcaş şi se împărtăşeşte şi se spovedeşte în fiecare săptămână la un părinte greco-catolic. A bifat 44 de ani de când este pensionară şi 105 ani de viaţă. Întrebată care este secretul longevităţii sale sărbătorita a transmis pentru site-ul „viselenuautermenlimita.ro” : munca, rugăciunea şi cumpătarea.

Am mai avut o curiozitate, de ce nu s-a căsătorit după desfinţarea cultului greco-catolic, (după ce comuniştii au lăsat-o fără un loc de muncă, fără casă şi fără biserică) după ce a revenit în lume ? Viorica Veţian a declarat pentru „viselenuautermenlimita.ro”: „Nu m-am gândit niciodată să mă căsătoresc după 1948 fiindcă la „Rânduiala și slujba marelui și îngerescului chip” în anul 1938 am depus cele trei voturi monahale: sărăcia, fecioria şi ascultarea, care se constituie în jurăminte ce se fac în faţa sfântului altar”. Jurăminte pe care le-a păstrat cu sfinţenie de atunci până azi în toate manifestările vieţii sale. Privind în urmă Viorica Veţian consideră că viaţa e un dar de la Dumnezeu şi bătrâneţea e un privilegiu. La 105 ani se trezeşte zilnic la ora 7.30, se îmbracă şi îşi face patul după care cu ajutorul strănepoatei sale serveşte micul-dejun. Îşi face conştincioasă zilnic rugăciunile de dimineaţă până aproape de orele 12.00 iar după ce serveşte prânzul îşi începe rugăciunile de la amiază şi termină ziua cu rugăciunile de seară, după cină.

Centagenara se roagă în fiecare zi câte 8 ore sau chiar mai mult la fel ca toate călugăriţele din orice mănăstire greco-catolică din România şi are un dor nestins şi ceresc de a se uni cu Dumnezeu cum întâlneşti doar la mucenicii din cărţile sfinte. „Eu mă rog pentru toată lumea, şi pentru cei buni şi pentru cei răi şi pentru cei vii şi morţi pentru care nu se roagă nimeni. I-am iertat şi pe securiştii care m-au persecutat ani la rând în perioada comunistă am ajuns chiar să mă rog şi pentru sufletele celor care mă urmăreau şi scriau note informative pentru că propagam religia greco-catolică”.

Aceste cuvinte izvorâte din inima de aur a fostei călugăriţe Viorica Veţian, m-au dus cu gândul la Evanghelia lui Luca 6, 31-36 “Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea; şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei. Şi dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii acelaşi lucru fac. Şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai. Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi. Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv.”