CROITORII EVREI AU DEŢINUT MONOPOLUL ÎN MATERIE VESTIMENTARĂ LA REGHIN ÎN PERIOADA INTERBELICĂ !
Puţină lume ştie că în Reghin evreii nu erau doar că erau negustori de haineau deţinut în perioada interbelică monopolul economic în materie vestimentară la comandă şi au deţinut în oraş singura Casă de Modă în anul 1924. După mai multe investigaţii şi cercetări minuţioase legate de profesiile comunităţii evreieşti din Reghin am descoperit că primul evreu căruia i s-a permis să locuiască la Reghin a fost la începutul anilor 1800 era un vopsitor de ţesături. O ridicare a restricțiilor în 1851 a dus la înființarea primei comunități de imigranți evrei în micul burg săsesc care au venit din Bucovina, Galiția și Slovacia au adus cu ei o puternică influență hasidică. Cele 39 de familii evreiești care au locuit în Reghin în 1852 au închiriat o casă de rugăciune, iar apoi, în 1866, când au numărat 282 de ani, au întemeiat o sinagogă. În 1891 numărul evreilor a fost înregistrat ca fiind 394 adică 7% din populația totală a orașului la aceea vreme.
Conform recensământului din 1930, la acea vreme existau în România 756.930 de evrei, reprezentând 4,2% din totalul populaţiei ţării, dintre care 1 587 de evrei locuiau în Reghin care reprezenta 16% din populaţia oraşului. La recensământul din 1941 erau 1.653 de suflete adică 10% din populaţia comunităţii noastre dar în ciuda acestui handicap nu trebuie uitat faptul că această comunitate începând din 1850 și până în 1944 la momentul deportării lor în lagărele de exterminare nazistă au avut un aport foarte mare la dezvoltarea economică a Reghinului. Comunitatea evreiască a avut reprezentanți proeminenți în epocă care dețineau în oraș: sinagogi, școli, cabinete medicale, farmacii, cafenele, croitorii, magazine de vinuri, puncte de sacrificare animală, prăvăli de coloniale fabrici de la săpun și lactate la prese de ulei și fabrici șampanie, societăți de exploatarea de păduri și chiar o fabrică de ambarcațiuni, un cinematograf, un palat cultural şi chiar şi un hotel. Comunitatea evreiască a avut elite, cadre militare, medici, avocați, croitori, sportivi renumiți, comercianți, profesori, au deținut chiar și o organizație sionistă, comisar de Poliție, ajutor de primar și chiar un deputat de Reghin în Marea Adunare Națională.
Cei mai mulţi meseriaşi raportaţi la numărul populaţiei din Reghin au fost însă croitorii care au ajuns în scurt timp cei mai renumiţi meseriaşi în materie vestimentară la comandă din judeţul Mureş şi ale căror relaţii naţionale şi internaţionale se întindeau chiar până Bucureşti sau Viena. Dintre cei mai cunoscuţi critori evrei din Reghin îi amintim pe: Herscovits Wolf, Davidovits Armin, Eliezer Benyamin, Ioan Weinberger, Zámler Abraham, Adolf Veg, Izrael Herman, Fogel Berta, Krauss Sari, Zelma Solomon, Apter Frida, Rezho Hirsh, Lederer Adolf, Indik Nachman, şi nu în ultimul rând pe Simon Rosenfeld care a croit haine chiar şi pentru Casa Regală a României. Din păcate majoritatea şi-au pierdut viaţa în timpul Holocaustului după deportarea evreilor din Reghin în luna iunie a anului 1944 în lagărele de exterminare naziste din Auschwitz-Bierkenau, Bergen-Belsen şi alte lagăre de concentrare precum : Plasow, Bunzlau, Buchenwald, Oberaltstadt, Stutthof, Dachau ori Salzwedel.
Din elita croitorilor care au supravieţuit majoritatea au emigrat după 1948 în Israel, Franţa sau Statele Unite ale Americii. Este renumit cazul unui descendent al familiei croitorului Zamler din Reghin, supravieţuitor al Holocaustului care a emigrat în Franţa şi care pentru a dovedi că şi-a iubit oraşul din care a fost deportat de autorităţiile vremii şi-a deschis la Paris, o croitorie pe care a denumit-o pur şi simplu „Reghin”.
După cel de-al Doilea Război Mondial, instaurarea regimului totalitar comunist a diminuat numărul evreilor din Reghin radical în urma mai multor valuri masive de emigrări în Israel, în perioada 1949-1976. Astfel că preponderent au rămas în Reghin persoanele vârstnice din comunitatea evreiască ce nu au avut temeritatea de începe o nouă viaţă şi au rămas aici până la sfârşitul vieţii. Singura evreică care am mai găsit-o în viaţă deportată din Ghetoul Reghin la Auschwitz este Susana Rigelhaupt supraviețuit unor condiții de viață greu de închipuit. Doamna care care se apropie de vârsta de 101 ani mi-a povestit că a muncit ca ajutor în cadrul celei mai mari croitorii din Reghin deţinută de văduva Krauss Sari ucisă în timpul Holocaustului împreună cu fiica sa şi doi nepoţi. Am scris acest scurt editorial pentru că o națiune nu poate avea viitor fără a-și respecta și cunoaște trecutul. Am scris aceste nume şi amănunte pentru istoria locală… pentru adevăr…Şi, mai ales pentru tinerele generaţii care TREBUIE SĂ ŞTIE CE A FOST pentru ca AŞA CEVA SĂ NU SE MAI ÎNTÂMPLE! Niciodată!
A consemnat Matei R. Mihai
About Author
