Emeric Bereczki a încetat din viață la vârsta de 79 de ani !

Fostul om de afaceri Emeric Bereczki, (Imre bacsi cum îi spuneau apropiații) a încetat din viață în după masa zilei de 17 august a anului 2019, la vârsta de 79 de ani, în cadrul Spitalului Clinic Județean din Târgu-Mureș, în urma unui infarct, după ce a supraviețuit unei comoții cerebrale conform declarațiilor soție sale. Reghineanul a fost înmormântat în Cimitirul Catolic din Reghin, în data de 20 august 2019 în prezența familiei și a apropiaților.

A văzut lumina zilei la 1 ianuarie 1940 în Reghin, vis-a-vis de Gara C.F.R. a orașului într-o familie modestă ca cel de al treilea copil a lui Imre Bereczki și Rozalia Pollak. A absolvit Școala Profesională din Reghin, promoția 1956, ca strungar calificat, apoi în anul 1963 și-a completat studiile în cadrul Liceului din strada Ierbuș și a activat în perioada 1956-1989 în cadrul mai multor intreprinderi din municipiu: strungar în cadrul I.P.L. Reghin, tehnician II și tehnician I în cadrul I.R.U.M. Reghin, mecanic șef la Cooprativa Meșteșugărească „Progresul” Reghin și prestator cu munca la domiciliu pe bază de manoperă în cadrul C.A.P. Reghin.

După Revoluția din 1989 împreună cu un asociat contabil de profesie a înfințat societatea S.C. Căliman S.R.L. și a început să producă lăzi pentru împachetarea citricelor însă a devenit celebru în Reghin, în anul 1993 după ce a construit o fabrică S.C. Turlemn Prodcom S.R.L., firmă de prelucrare a lemnului cu care a dat lovitura în materie de mobilier de grădină. Emeric Bereczki fiind primul reghinean care a realizat export de seturi berărie: „Kitchen” și „Clara”.

Salariile angajaților care lucrau pentru Bereczki Emeric variau între 1.550.000 lei și 1. 800.000 de lei și în cazuri speciale omul de afaceri dădea dovadă de multă generozitate și își sprijinea salariații oferindu-le credite fără dobândă. Era un fenomen în anii ’90, aproape toți tinerii ieșiți de pe băncile școlii vroiau să angajeze la „Bereczki” care plătea orele suplimentare dublu și triplu ajungând să livreze lunar între 18 și 20 de tiruri în Austria, Germania, Olanda, Franața sau Italia și să producă anual 120.000 de „scăunele combinate”. Lucra 16-17 ore în fabrică și în anul 2002 a ajuns la un număr de 360 de angajaţi, și o cifră de afaceri de 6,2 milioane de mărci germane. În perioada de glorie a firmei a ajuns să ocupe locul III în topul exportatorilor din județul Mureș și plătea trei miliarde de lei numai dobânzile după creditele contractate.

Pe lângă fabrica de mobilă a construit un service auto și patru blocuri cu șaptezeci și două de apartamente în Reghin în care azi locuiesc circa 300 de persoane. Totodată, Emeric Bereczki a sponsorizat de-a lungul anilor construcția mai multor lăcașuri de cult, cărți de istorie locală, s-a implicat financiar în aducerea acasă a unui reghinean care făcea greva foamei în Portugalia salvându-i viața. A sponsorizat totodată Primăria Reghin în anul 1994 cu prilejul ridicării orașului la rang de municipiu și nu în ultimul rând a fost unul dintre cei mai importanți sponsori ai „Monumentului Viorii” din strada Școlii, vis-a-vis de Biserica Evanghelică, înalt de peste 7,30 metri, şi pentru care s-au folosit 660 de kilograme de bronz, de către sculptorul Barothi Adam din Reghin.

Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar familiei îndurerate să-i dea mângâiere!