VIAŢA BOXERULUI NICOLAE MOLDOVAN A FOST, DE LA UN CAPĂT LA ALTUL, O LECŢIE DE ONOARE PRIN PERFORMANŢĂ !
Ringul l-a învăţat să se ridice după fiecare lovitură, pe boxerul Nicolae Moldovan şi să lupte până la capăt. Vorbim de omul care a disputat de-a lungul carierei sale de boxer, 190 de meciuri naţionale şi 39 de meciuri internaţionale toate fără cască pe cap la categoria de 57 de kg. Dincolo de aceste rezultate, maestrul „Niculiţă”, cum îl alintau apropiaţii, rămâne singurul pugilist român care l-a învins la puncte, în turneul preolimpic de la Haga pe pugilistul sovietic Boris Kuznețov, viitorul campion olimpic, de la Olimpiada din Mexic 1968.
A devenit cunoscut pentru viteza, acurateţea şi tehnica sa şi nu în ultimul rând pentru loviturile sale spectaculoase: uppercutul pe contră, croşeului de stânga, şi directa de dreapta, lovituri care l-au ajutat să învingă 160 de adversari în ringul de box în cariera sa de pugilist. Datorită stilului său carismatic prin care aborda boxul a ajuns primul sportiv cunoscut în istoria „sportului cu mănuşi”, din Reghin, care a reuşit să îşi creeze o reputaţie publică din această ramură sportivă, la un nivel nemaiîntâlnit până atunci în „oraşul viorilor”.
Nicolae Moldovan şi-a sacrificat tinereţea pentru a se afirma, într-unul dintre cele mai dure sporturi din lume şi dat totul și în ring, și în viață pentru a reuşi să îşi îndeplinească visele. Prin ambiţie, perseverenţă şi multă muncă a reuşit, atât ca boxer, cât şi ca antrenor, să îşi creze o aură de legendă. Curajul, talentul şi voinţa sa ieşită din comun de a fi cel mai bun a inspirat sute de copii din Reghin şi împrejurimi să se dedice boxului, visând că într-o zi vor ajunge şi ei, „ambasadori” ai „sportului cu mănuşi”, aclamaţi pe stradă, şi căutaţi de presă şi televiziuni, să acorde interviuri.
Site-ul „visurilenuautermenlimita.com” vă prezintă în premieră, un reportaj despre viaţa maestrului Moldovan Nicolae, care după ce a renunţat să mai boxeze în ring a antrenat peste 100 de copii sportivi, timp de aproape 40 de ani, din care, pe cei mai mulţi i-a ajutat să devină (prin perfecţionarea calităţilor native ale fiecăruia) medaliaţi la concursuri, judeţene, naţionale şi internaţionale.
CINE A FOST NICOLE MOLDOVAN ?
S-a născut pe data de 6 decembrie 1943 la Topliţa, judeţul Harghita din părinţii Ion şi Floarea Moldovan. Nicolae nu a apucat să îşi cunoască tatăl care se ştie că a murit în timpul celui de al Doilea Război Mondial motiv pentru care a crescut fără dragostea unui tată în copilărie şi a trebuit să înveţe să se descurce pe cont propriu în toate manifestările vieţii.
În 1950 s-a mutat la Reghin unde a absolvit 7 clase primare. S-a mutat împreună cu mama sa, fratele Mihai şi cele două surori ale sale: Lidia şi Doina într-o casă modestă din strada Gării în care locuiau mai multe familii. A avut o copilărie grea şi, de la 13 ani a început să fie pasionat, de sport, căutând să îşi depăşească limitele fizice. Se trezea în fiecare dimineaţă la ora 5.00 şi făcea alergări de acasă de pe strada Gării până la platoul Pădurii Rotunde şi înapoi, în aşa fel ca la orele 7.30 să fie întors acasă să îşi ajute mama la treburile gospodăreşti.
A început să practice boxul la vârsta de 14 ani, la Clubul Sportiv „Voinţa” Reghin sub directa supraveghere a antrenorului Klein Kalman de la care a învăţat primele tehnici în box la fel ca şi colegul său de club, Gyuszi Asztaloş. De la primul contact cu mănuşile, de la primii paşi pe ring, de la primele croşee aplicate corect, nu a mai fost decât un pas până la afirmare sa pe plan naţional.
În anul 1961, la doar 18 ani Nicolae Moldovan ajunge component al Lotului Naţional de box. Un an mai târziu, căştigă Campionatul Naţional de Tineret RPR de Box.
În anul 1963, la 20 de ani, Nicolae Moldovan ajunge legitimat la Clubul Sportiv „Dinamo Bucureşti” şi să se antreneze la Complexul „23 August”, alături de marii sportivi ai României, precum: Iolanda Balaş, (campioană olimpică, ce a dominat proba de săritura în înălţime timp de un deceniu), Lia Manoliu (atleta laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968, cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din Roma 1960, și Jocurile Olimpice de vară din Tokyo 1964, la proba de aruncarea discului), Mihaela Peneş (atletă laureată cu aur, la Tokyo în 1964, și cu argint la Jocurule Olimpice de vară din Mexic, din 1968, la disciplina aruncarea suliţei), Andrei Igorov (canoistul laureat cu argint la Jocurile Olimpice de vară din 1964 de la Tokyo, în proba de canoe simplu 1.000 m), Valeriu Bularcă (luptător român, campion mondial în 1961, și laureat cu argint la Jocurile Olimpice de vară din 1964 de la Tokyo. A câștigat de șase ori titlul național) sau Ioan Cernea (luptătorul laureat cu argint la Roma în anul 1960 şi cu bronz la Tokyo în 1964).
În 1964 reghineanul Nicolae Moldovan câștigă locul I la Campionatele Internaționale ale Ungariei. În acelaşi an, în America, Muhammad Ali a câştigat titlul de campion mondial la categoria grea, iar stilul său unic de a lupta, i-a adus o mulţime de fani. Unul dintre aceştia a fost şi Nicolae Moldovan care, de atunci, a început să îi studieze mişcările din ring şi să îl considere idolul său şi nu a greşit fiindcă americanul a devenit ulterior singurul boxer din lume care a câştige titlul mondial de trei ori.
Un an mai târziu, boxerul reghinean câştigă turneul internaţional din Iugoslavia “Mănuşa de Aur”, la categoria 57 de kilograme şi câştigă meciul de box dintre ţări împotriva Italiei.
În anul 1966 câştigă Turneul de Box “Mănuşa Litoralului”.
În anul 1967 Nicolae Moldovan ajunge să boxeze în Nordul Africii unde câştigă Turneul de Box din Tunisia.
Datorită medaliilor obţinute la diferite turnee şi competiţii internaţionale, Nicolae Moldovan rămâne component de bază al Lotului Național de box, până în anul 1967.
În anul 1968 Nicolae Moldovan a disputat cel mai greu meci din cariera sa, cu pugilistul Boris Georgievich Kuznetsov din Uniunea Sovietică, viitorul medaliat cu aur la Jocurile Olimpice din 1972, care a câştigat în toată caiera sa 249 de meciuri. În anul 1968, reghineanul Niculiţă l-a învins la puncte pe boxerul sovietic şi, a câştigat finala Turneului Preolimpic din Olanda dar, a avut un ghinion teribil, fiindcă s-a îmbolnăvit de hepatită şi nu a mai putut participa la Jocurile Olimpice din Mexic, participare care ar fi putut să îi schimbe radical viaţa.
La 24 de ani, pe 10 octombrie 1968, Nicolae se căsătoreşte cu Maria Vasluian – Mia – (fiica lui Ioan şi Maria Vasluian din Reghin), pe care a cunoscut-o în anul 1963, în curtea Liceului Nr. 2 din Reghin, (azi Liceul Tehnologic „Lucian Blaga), la un meci de handbal, în care viitoarea sa soţie era portarul echipei câștigătoare.
Preotul care a oficiat căsătoria dintre Maria şi Nicolae a fost Gheorghe Pop iar naşi de cununie, i-au avut pe Liviu Maior, (preşedintele Asociaţiei Sportive „Voinţa” Reghin) soţia sa Zoe Maior şi pe Elena şi Leon Crişan. Nunta a avut loc la Cantina Gostatului, din Reghin la care au luat parte peste 100 de prieteni şi cunoscuţi ai sportivului.
În paralel cu activitatea sportivă, Nicolae Moldovan şi-a continuat studiile prin învăţământul liceal seral apoi a absolvit Şcoala Tehnică de Industrie Uşoară, ramura-piele, la Timişoara în anul 1969 iar un an mai târziu s-a angajat ca tehnician în cadrul Cooperativei „Progresul” din Reghin.
În anul 1969 i se acordă titlul de „Maestru al Sportului” şi devine antrenor de box în cadrul Asociaţiei Sportive „Voinţa” Reghin unde s-a dovedit foarte abili în a scoate tot ce-i mai bun din orice situaţie şi a demonstrat în toată cariera de antrenor de la un capăt la altul că avea un ochi foarte bun pentru a recunoaşte diamantul dintr-o piatră. A format de-a lungul anilor mai multe generaţii de campioni în box de la fazele zonale la cele judeţene şi naţionale cu o precizie incredibilă.
În anul 1992, Nicolae Moldovan a fost disponibilizat de la Cooperativa „Progresul” a rămas fără loc de muncă şi salar ca să îşi poată întreţine familia. Datorită generozităţii domnului inginer şi director Nicolae Bâzgan, gloria boxului din „Oraşul Viorilor” a fost primit în marea familie „Hora” a Fabricii de Instrumente Muzicale din Reghin unde a muncit ca tehnician la sectorul aprovizionare, până la pensionarea sa.
La vârsta de 60 de ani, în cursul anului 2004, a fost desemnat de Consiliul Local, în mandatul primarului Nagy Andras, „Cetăţean de onoare” al Reghinului pentru merite deosebite în activitatea sportivă.
La vârsta de 63 de ani s-a pensionat din cadrul Fabricii de Instrumente Muzicale „HORA SA”, în anul 2006, dar a continuat în limita posibilităţilor să antreneze tineri dornici de afirmare.
În anul 2009, Asociaţia de Fotbal Municipal, Clubul Campionul, în parteneriat cu Primăria Reghin, au premiat 43 de sportivi din 13 ramuri sportive. Unul dintre greii galei a fost maestrul Nicolae Moldovan, distins cu „Meritul Sportiv” pentru întreaga activitate.
Un an mai târziu la prima Gală a Televiziunii Locale „DAReghin TV” transmisă în direct, unul din cei 46 de premianţi nominalizaţi pe 8 secţiuni de activitate, a fost Nicolae Moldovan premiat la secţiunea „Sport” cu o „Diplomă de Gratitudine” pentru întreaga activitate sportivă de boxer şi antrenor.
Pe 10 octombrie 2018, Nicolae Moldovan a aniversat „Nunta de Aur” alături de femeia care i-a stat alături în cele mai importante momente ale vieţii sale, timp de 50 de ani. Ştiu toţi vecinii din cartierul în care a locuit sportivul că, nu exista o zi în care Nicolae Moldovan să se întoarcă de la sala de antrenamente fără să îi aducă soţiei în dar un buchet de flori.
Un an mai târziu maestrul a suferit un accident vascular cerebral şi şi-a pierdut cunoştinţa în cada de baie. A supravieţuit miraculos, fiindcă a fost descoperit la timp de soţia sa care a chemat de urgenţă ambulanţa. După o periodă de tratament şi supraveghere medicală şi-a revenit şi s-a întors acasă, însă nu pentru mult timp.
În luna decembrie a anului 2020 fostul sportiv s-a îmbolnăvit din nou şi a fost internat la Spitalul Clinic Judeţean din Târgu-Mureş de unde a fost externat şi a revenit acasă în sânul familiei până pe 14 februarie 2021 când a fost internat din nou în stare critică în cadrul Spitalului „Dr. Eugen Nicoară” la secţia interne.
Pe 22 februarie 2021 la orele 24.00 boxerul care a luptat 190 de meciuri în ringul de box, a pierdut lupta cu viaţa după ce a suferit un atac cerebral în cadrul secţiei interne a spitalului „Dr. Eugen Nicoară după 8 zile de spitalizare. S-a stins din viaţă la vârsta de 77 de ani după ce timp de 63 de ani a practicat boxul în ring şi acasă şi după ce a inspirat sute de copii să practice boxul şi a scos zeci de campioni judeţeni, naţionali şi internaţionali.
Pe 24 februarie 2021, familia, prietenii şi cunoscuții şi-au luat adio, şi, l-au condus pe ultimul drum pe îndrăgitul Nicolae Moldovan, cel mai titrat boxer din istoria „sportului cu mănuşi” din Reghin. La slujba de înmormântare a îndrăgitului sportiv de la Cimitirului Bisericii Ortodoxe „Petru şi Pavel” din Reghin, au luat parte circa 50 de persoane. Printre cei care au ţinut să îi aducă un ultim omagiu maestrului Nicolae Moldovan s-au numărat arbitrii de box, câţiva pugilişti ai regretatului antrenor directori de instituţii, colegi de muncă, rude, vecini şi prieteni ai regretatului sportiv.
CURIOZITĂŢI DESPRE MAESTRUL EMERIT AL SPORTULUI NICOLAE MOLDOVAN
A avut în palmares 190 de meciuri naţionale din care a câştigat 160 de partide. A avut şi 39 de meciuri internaţionale din care a câştigat 29 de meciuri.
Înainte de fiecare meci boxerul rostea în gând o rugăciune.
Loviturile de graţie ale maestrului „Niculiţă” au fost upercutul, croşeul de stânga şi directa de dreapta.
Idolul său în materie de box a fost: Muhammad Ali (născut sub numele Cassius Marcellus Clay, Jr, care este considerat cel mai mare campion de box la categoria grea precum și unul din cei mai populari sportivi al tuturor timpurilor. În anul 1974 idolul său a fost ales Sportivul anului din SUA, iar în anul 1999, Ali a fost desemnat „Sportivul secolului” de revista americană Sports Ilustrated.
Dintre stelele boxului reghinean îl aprecia foarte mult pe Gyuszi Astaloş, coleg de club atât la „Voinţa Reghin” cât şi la „Dinamo Bucureşti” doar că acesta boxa la categoria 71 de kg în timp ce Nicolae Moldovan la 57 de kg. (Gyuszi Astaloş din Reghin după ce în 1957 a devenit Campion Naţional de Juniori a fost selecţionat la Lotul Naţional de Seniori la categoria mijlocie-mică 71 de kg unde s-a afirmat spectaculos şi pe plan internaţional prin câştigarea Turneului Internaţional de Box al Poloniei din 1959).
Cel mai bun prieten al boxerului Nicolae Moldovan din toţi pugiliştii români din generaţia sa a fost Vasile Mariuţan din Timişoara (fost campion al greilor din România în 1958, 1959, 1960, 1961, 1962, 1963, 1964, 1965 şi 1966).
De-a lungul carierei de boxer Nicolae Moldovan a susţinut şi meciuri internaţionale în afara graniţelor ţării în comunism în ţări precum: Africa, Olanda, Ungaria, Jugoslavia şi Germania dar niciodată pugilistul reghinean nu a fost tentat să rămână în străinătate.
Mâncarea preferată: cartofii prăjiţi
Băutura preferată: vinul roşu
Filmul preferat: “Rocky” -filmul american din 1976 regizat de Jhon G. Avildsen, în care rolul titular este interpretat de Sylvester Stallone, cel care a scris și scenariul filmului. Rocky se luptă cu campionul mondial la categoria grea Apollo Creed (interpretat de Carl Weathers).
Chiar dacă maestrul Nicolae Moldovan nu a avut niciodată copii, sportivul a botezat o fată şi un băiat: Anca Horhătă azi stabilită în Anglia şi pe Florin Horhătă stabilit în Bucureşti care sunt copii finilor săi Elena şi Victor Horhotă pe care i-a cununat împreună cu soţia sa înainte de 1989.
A locuit aproape 53 de ani în Cartierul “Mihai Viteazu” din Reghin în Blocul 13 A, Sc.1, apartament 1.
Nicolae Moldovan nu a fost doar un bun boxer şi un antrenor extraordinar ci şi în viaţa extrasportivă a fost mereu pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, grație farmecului său aparte, nebuniei sale frumoase pentru sport și inimii sale de aur când venea vorba de copii orfani şi săraci îşi împărţea cu ei mâncarea şi banii.
Cei mai cunoscuţi elevi ai maestrului Nicolae Moldovan care au fost legitimaţi la Asociaţia Sportivă „Voinţa” Reghin amintim:
Emil Pavel Pop (fost boxer la Clubul Voința Reghin, care s-a reprofilat în 1993 pe kickboxing, și a devenit campion european la kickboxing full contact în 2009, și campion mondial în 2011, la categoria superpană, în Spania). Sportivul are totodată 27 de meciuri de box la profesionişti fără înfrângere şi un titlu de campion internaţional la versiunea WBU la categoría super pană. Momentan pugilistul descoperit de maestrul Moldovan Nicolae este stabilit în Madrid şi este boxer şi antrenor la cel mai prestigios club din Spania: “Tundra”.
Sorin Gergely, considerat de mulţi specialişti cel mai tehnic discipol al maestrului „Niculiţă” pentru viteza și acuratețea loviturilor sale a fost legitimat la „Voinţa” Reghin în perioada 1982-1991 timp în care a ajuns să se antreneze la Centrul Olimpic din Galaţi şi în Lotul Naţional de Box al României. În anul 1992 a ajuns să boxeze pentru Clubul de Box ASA Cluj o scurtă perioadă urmând să lupte pentru „Centura de Aur” însă sportivul reghinean s-a îmbolnăvit de hepatită şi nu a mai putut să urce în ring şase luni de zile. De-a lungul celor zece ani de carieră pugilistul a boxat în peste 100 de meciuri la categoria 54 de kg (cocoş) şi a fost medaliat în multe turnee şi competiţii zonale, judeţene şi naţionale. Cea mai spectaculoasă victorie care a rămas în analele boxului românesc a fost titlul de campion obţinut la Campionatele Naţionale de la Oradea din luna mai a anului 1989. Momentan fostul campion de box îşi împarte viaţa făcând naveta între Reghin şi Paris însă mai antrenează ocazional sportivi la cerere.
Adi Muntean a fost una din speranţele boxului reghinean la începutul anilor 80 legitimat la Asociaţia Sportivă „Voinţa” Reghin şi care a boxat aproape 30 de meciuri în campionatele judeţene şi naţionale. A avut evoluţii bune la competiţiile de box „Centura Electromureş” Târgu-Mureş, Cupa „Mănuşa Afirmării” de la Bistriţa şi la mai multe Voinţiade. În vara anului 1983 şi-a adjudecat titlul de vicecampion naţional la Memorialul „Kovacs” din Brăila, competiţie în care a fost singurul pugilist calificat să reprezinte judeţul Mureş în plan sportiv la nivel de ţară.
Robert Crăescu a fost legitimat la “Voinţa” Reghin încă din anul anul 1988 după care a ajuns la Mobex Târgu-Mureş unde şi-a încheiat cariera de boxer în anul 2001. Boxerul a declarat că în anul 1991 a câştigat “Cupa Apollo” de la Alba-Iulia, apoi a devenit campion naţional în anul 1994 la Timişoara şi medaliat cu argint la Campionatul Naţional de Box de la Slatina din 1995 la categoria 57 de kg. În anul 1996 a fost desemnat cel mai tehnic boxer din cadrul competiţiei Memorialul “Vasile Tătaru” de la Câmpia Turzii. Loviturile sale preferate au fost croşeul şi upercutul. În cei 23 de ani de box a strâns în palmares circa 200 de partide naţionale şi internaţionale în Ungaria, Austria, Danemarca şi Germania. În anul 1994 a fost singurul pugilist român calificat la o competiţie de box în afara ţării care a fost medaliat cu aur. Momentan nu mai boxează este om de afaceri.
Viorel Lateş (campion judeţean de 6 ori ). A fost vicecampion de Voinţiadă în anul 1978 la Măcin în judeţul Tulcea şi câştigătorul Cupei „Mănuşa Afirmării” organizat de CSM Bistriţa în acelaşi an.
Gorea Daniel (vicecampion naţional în 1976); Gheorghe Bucur (vicecampion naţional 1976); Andrei Olaru (campion de Voinţiadă din 1978 desfăşurată la Măcin în judeţul Tulcea); Adrian Teodorescu (campion zonal 1978-1984); Kacus Arpad (campion zonal 1978-1984); Daniel Halațiu; Nelu Ujică ( vicecampion național în 1989); Marin Viorel (campion judeţean); Drejan Constantin (campion de Voinţiadă în 1987); Farcas Viorel Gheorghe, azi preşedinte şi antrenor la Şcoala de Dans Spria Top Dance.
Tudor Sălăgean (fost elev al antrenorului Moldovan Nicolae, devenit ulterior instructor militar, specializat în autoapărare, în cadrul Jandarmeiei Române și multiplu campion în Ju-Jitsu-Full Contact. Actualmente antreprenor de succes şi proprietarul unei canise de câini de lux şi handler). Fostul instructor de arte marţiale a şi scris o carte despre cariera lui sportivă, modul în care a ajuns om de afaceri şi proprietarul celui mai titrat Mastiff Tibetan din lume. Cartea se intitulează “UN REBEL FĂRĂ PAUZĂ ÎNTR-O LUME CIVILIZATĂ CU FORŢA” dar încă nu a fost lansată din cauza epidemiei de COVID 19.
Dan Stoica (fost campion zonal la box în anii 80, azi antreprenor de succes în Reghin).
Ovidiu Mircea Mihai (a practicat boxul cu maestrul Moldovan Nicolae mai mulţi ani. Azi este administratorul sălii de forță “BadBoy Gym” din Reghin, preşedintele Clubului de Box „Bad Boy” Reghin, asociat unic al societăţii de pază şi protecţie „Mom Guard Ro”) şi organizatorul Cupei Reghinului la Box ” Bad-Boy”, eveniment ajuns la ediția a V-a. Fiul său Mircea Miguel Angel în urmă cu trei ani devenea la 14 ani vicecmapion național la juniori, la categoria 54 de kg.
Felicitări pentru articol Robert. Mult succes în continuare!
Vă mulţumesc pentru atenţie, şi pentru apreciere !