20 DE LUCRURI PE CARE NU LE ŞTIAŢI DESPRE VASILE GLIGA !

Zilnic venim în contact cu foarte mulți oameni, care mai de care mai diferiți, cu aspirații proprii, cu liste de valori personalizate, cu propriile definiții ale fericirii și tristeții, și cu multe alte trăsături, care le șlefuiesc un chip unic. În calitate de jurnalist am cunoscut omul în cele mai diferite și complexe ipostaze, l-am văzut cum reacționează la provocări și cum se comportă atunci când își atinge limitele, cunosc diferența dintre un om care caută să iasă în evidență și unul care cu adevărat o face. Am stat de vorbă cu oameni din toate clasele sociale, i-am promovat le-am relatat poveştile de viaţă și, recunosc că de la fiecare am avut de învăţat câte ceva. Site-ul viselenuautermenlimita inaugurează prima rubrică săptămânală intitulată „20 de lucruri pe care nu le ştiaţi despre cei mai populari membri VNATL”. Cel de al treilea episod îl are protagonist pe Vasile Ghiorghe Gliga, lutier, om de afaceri şi politician, originar de pe Valea Gurghiului, din Ibăneşti, dar care locuieşte în Reghin de 35 de ani.

Cei mai mulţi locuitori din „Ţinutul Reghinului” ştiu că Vasile Gliga este lutierul care a cucerit „lumea”, pornind de la nimic, dar prea puţini cunosc povestea din spatele omului de succes şi faptul că nu a dus lipsă de griji şi probleme, dar fiiind un om dezinvolt, plin de energie și creativ şi având obiective clar setate, a îndrăznit să i-a decizii constructive la momentul potrivit şi a reuşit să facă lucruri remarcabile în viaţă. Azi este cel mai titrat lutier din România, cu peste 100 de interviuri acordate pentru publicaţii din ţară şi străinătate, câteva filme documentare şi o carte despre familia lutierului, realizată după un concept editorial redactat de Cătălin Hegheş, la 20 de ani de la înfiinţarea firmelor Gliga, aşa că am avut de unde să ne inspirăm.

Vorbim de un om cu cifra 3 în destin, un om autentic, înzestrat cu o mare putere de convingere, care datorită acestei calităţi – spune Horoscopul – că „pot ocupa funcţii de conducere, poziţii de lideri”. Dar, în acest caz, nu vorbim de lideri dictatori, ci de lideri carismatici. „Persoanele guvernate de cifra 3 îi molipsesc pe cei din jur cu entuziasmul şi energia lor. Sunt înzestrate de natură cu abilităţi creative excepţionale, care se manifestă în tot ceea ce fac. Sunt atrase, în primul rând, de persoane care nu seamănă cu alţii şi sunt de asemenea creative. Iubesc libertaea şi independenţa. Au o minte ageră, o intuiţie puternică şi o capacitate puternică de a învăţa lucruri noi. Persoanele cu cifra 3 în destin par a fi foarte norocoase – în general – pentru că pot anticipa evenimentele următoare. De aceea bunăstarea, fericirea şi farmecul lor pot stârni invidie uneori.” – am încheiat citatul.

1. În copilărie jocul preferat a lui Vasile Gliga a fost 66 (şaişase), la care a reuşit să îi învingă pe cei mai infuenţi politicieni ai judeţului Mureş care veneau la partide de vânătoare şi de pescuit pe Valea Gurghiului, la Lăpuşna (unde tatăl său era administrator al Castelului de Vânătoare). Fiindcă avea cartea de tromf cu valoarea cea mai mare aproape tot timpul în mână, câştiga detaşat partidele de cărţi cu cei mai puternici nomenclaturişti ai vremii și care de atunci le-au spus părinţilor săi: „Băiatul ăsta va ajunge mare în viaţă.”… şi aşa a fost.
2. La vârsta de 18 ani, Vasile Gliga a fost exmatriculat în ultimul an de liceu din cadrul Grupului Şcolar pentru Industrializarea Lemnului din Tîrgu-Mureş (actualul Liceu Tehnologic ”Ion Vlasiu” Târgu Mureș), pentru că îndrăznise să se căsătorească în clasa a XII-a. 23 de ani mai târziu, acelaşi om îşi înfiinţa propria sa şcoală, Gimnaziul Privat „Mirona”, o unitate de învăţământ cu program integrat de dans sportiv și limba engleză, unica cu profil de dans sportiv din Europa.
3. La vârsta de 20 de ani a fost încorporat în Armata Română la o Unitate Militară din Deva la trupele terestre de geniu (azi, Divizia 4 Infanterie „GEMINA”), unde şi-a îndeplinit serviciul militar cu brio, 9 luni, la termen redus, fiindcă era deja student.
4. Înzestrat de la mama natură cu un simţ practic foarte dezvoltat şi un talent senzaţional, la 29 de ani Vasile Gliga realiza acasă, într-o debara, într-un apartament din blocul 28 din Bulevardul Unirii din Reghin, prima vioară, urmând cu stricteţe cele peste 260 de faze din procesul de construcţie a unui instrument care-i oferă viorii performanță sonoră și rezistență în timp.
5. În anul 1991, la 31 de ani, şi-a dat demisia din funcţia de director adjunct al fabricii de instrumente muzicale de stat în care lucra, şi-a scos autorizaţie de la Registrul Comerţului, a înfiinţat firma S.C. Gama Prodex S.R.L. şi a început să realizeze acasă instrumente de maestru, împreună cu soţia sa.

   

6. La 36 de ani lutierul primea cea mai importantă scrisoare din viaţa sa, expediată de celebrul violonist şi compozitor englez Sir Yehudi Menuhin, impresionat fiind de calitățile unei viori realizate de Vasile Ghiorghe Gliga. Discipolul celui mai important muzician român George Enescu a trimis, de la Londra în „Oraşul Viorilor”, pe 14 septembrie 1995, o scrisoare de mulțumire și apreciere a instrumentului fabricat la Reghin şi a lutierului care l-a făurit. Întâlnirea antologică dintre maestrul violonist Yehudi Menuhin şi maestrul lutier Vasile Gliga a avut loc pe 7 septembrie 1995, în Sala „Cuza” a Palatului Parlamentului României după concertul de deschidere a ediţiei a XIII-a, Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu” unde elevul cel mai apropiat al maestrului George Enescu a dirijat în faţa prestigioasei Orchestre a Filarmonicii Regale din Londra. Întâlnirea cu unul dintre cei mai mari muzicieni din toate timpurile, a fost pentru Vasile Gliga punctul de pornire a nenumărate sentimente de revelaţie artistică în construcţia instrumentelor muzicale care i-au marcat definitiv existenţa. 

   

   Scrisoarea care azi este păstrată la loc de cinste, înrămată, în casa lutierului, a ajuns să facă înconjul lumii, după ce a fost publicată pe 18 august 2003 în celebra revistă „TIME” din Statele Unite ale Americii, care a dezvăluit în paginile sale povestea viorilor Gliga din Reghin, după ce jurnalista Angela Leuker a descoperit că în fabrica reghineanului se construiau 3.000 de viori lunar, din care foarte multe ajungeau în dotarea celor mai mari orchestre ale lumii. Astfel, la 44 de ani, Vasile Gliga ajungea primul reghinean care apărea în cea mai prestigioasă revistă de evenimente din lume, tipărită într-un tiraj de peste 4.000.000 de exemplare.

7. După ce numele „Gliga” a devenit marcă înregistrată la nivel international la Geneva, şi a creat plusvaloare în industria mondială de  instrumente muzicale de maestru cu coarde şi arcuş , reghineanul a fost supranumit „Urmasul lui Stradivarius” de ziarul „România Liberă” în timp ce ziarul Libertatea l-a catalogat „regele viorilor” din România.(Vezi articolele: Urmasul lui Stradivarius de la Reghin, din RL ediţia din 17 ianuarie 2009 a ziarului  şi articolul „Deputatul Vasile Gliga, supranumit şi „regele viorilor”din România, le repară instrumentele stricate colegilor în Casa Poporului” din „Libertatea” ediţia din 30 decembrie 2011).
8. Înainte de prima participare la un concurs naţional de dans sportiv al fiicei sale Mirona, pe atunci elevă în clasa a IV-a, Vasile Gliga i-a pregătit o rochiţă cu 11.000 de pietre semi-preţioase, pe care le-a lipit personal, bucată cu bucată, timp de două săptămâni. După concurs, Mirona Gliga a reuşit să urce prima oară pe podiumul de premiere, urmând ca în timp să obţină peste 25 de titluri naţionale, titlul de vicecampioană mondială la secţiunea „Tineret 10 Dansuri”, şi ulterior campioană mondială la dans sportiv în China, la secţiunea Adulţi la secţiunea: „Show Latin”. Aici merită să facem o paranteză şi să spunem că profesoara de sport de la şcoala în care învăţa Mirona Gliga, în clasa a IV-a i-a acordat nota 5 în cadrul unei ore de educaţie-fizică, deşi aceasta era campioană naţională la dans sportiv, iar apoi directorul unui gimnaziu din Reghin a refuzat să o lase pe aceasta să se antreneze în sala de sport a unei şcoli de stat, după terminarea orelor dintr-o „rea voinţă” inexplicabilă. Aceste 2 argumente l-au determinat pe Vasile Gliga să construiască o sală de dans sportiv proprie aproape de casă şi un club care a fost denumit „Dansul Viorilor”, pentru ca şi alţi elevi cu potenţial din Reghin şi împrejurimi să poată face performanţă în dans sportiv şi să nu mai trebuiască şi alţi părinţi să treacă printr-o astfel umilință.

   

9. La 39 de ani a fost ales membru al Asociaţiei Meşterilor Lutieri din Statele Unite ale Americii, NAMM, iar în prezent este membru al „The Violin Society of America” şi al „Internaţional Music Products Association”.
10. La 46 de ani a fost ales președinte al Federaţiei Române de Dans Sportiv şi, datorită evoluției spectaculoase a dansului sportiv românesc în lume, a fost ales anul acesta pentru a 5-a oară la conducerea federaţiei, din anul 2013 este membru în prezidiul mondial şi pe 13 iunie 2017 acorda primul interviu în calitate de vicepreședinte pentru marketing al acestui for, World Dance Sport Federation.
11. În anul 2008, Vasile Gliga a salvat viaţa unui om al străzii, în plină iarnă, să nu îngheţe de frig şi să moară de hipotermie. H. Walter colinda străzile Reghinului după ce tatăl său i-a ucis mama, şi casa familiei a luat foc. Dormea într-o centrală termică dezafectată, înconjurat de şobolani. Omul de afaceri reghinean nu a putut rămâne indiferent la o asemenea dramă şi i-a oferit adăpost, hrană, îmbrăcăminte şi un salar la una din fermele sale.

    

12. La 49 de ani Vasile Gliga a avertizat politicienii vremii că se hotărâşte să candideze la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, după ce elevii Gimnaziului privat „Mirona” din Reghin, din clasele V-VIII, au fost nevoiţi să înceapă noul an şcolar în alte unitãţi de învãţãmânt, din cauza lipsei de sprijin financiar din partea statului pentru învățământul obligatoriu. În cei 8 ani de la înfiinţarea Gimnaziului Privat din Reghin, a bãtut la uşa Ministerului Educaţiei pentru a obţine o finanţare, dar nu a gãsit înţelegere din partea reprezentanţilor acestora. A depus memorii justificative la peste 100 de parlamentari, fără nici un rezultat. Gimnaziul privat din Reghin a funcţionat în continuare, în acel an doar pentru grãdiniţã şi clasele I – IV – care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu beneficia nici de salarii pentru cadrele didactice, nici măcar de programul guvernamental ,,Laptele şi cornul”, destinat doar elevilor din învãţãmântul de stat. Vasile Gliga, fiind un om parolist, corect şi sincer, şi-a ţinut promisiunea şi a candidat, fiind ales deputat de Mureş prin vot uninominal în Parlamentul României, după ce a candidat din partea Partidului Social Democrat la alegerile parlamentare în circumscripţia electorală nr. 28 Mureş, colegiul uninominal nr. 8, pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator.
13. În primul său mandat de parlamentar Vasile Gliga reuşea să introducă – în nomenclatorul de meserii pentru învățământul continuu – standardul ocupațional lutier, şi pe 30 septembrie 2010 era desemnat „Cetăţean de Onoare” al comunei sale natale Ibăneşti.
14. În anul 2011, înainte de Crăciun, lutierul deputat i-a dăruit o vioară talentatei Alice Manuela Muller, o elevă de 16 ani, de la Liceul de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, căreia i se stricase vechea vioară cu care obţinuse numeroase premii naţionale şi internaţionale, dar care din motive financiare, nu şi-a permis să dea zeci de mii de lei pentru a-şi cumpăra un alt instrument muzical. Ulterior, violonista a intrat în vizorul artiştilor Smiley şi Alex Velea de la HaHaHa Production, care au continuat să strângă donaţii pentru a o ajuta să ajungă violonistă în cadrul Orchestrei din Viena.

    

15. În al doilea mandat de parlamentar, pe 8 iunie 2016, proiectul de lege inițiat de președintele PSD Mureș, deputatul Vasile Ghiorghe Gliga, privind pensionarea anticipată – cu doi ani mai repede – a locuitorilor din Târgu-Mureș și de pe o rază de 8 kilometri în jurul orașului, a fost adoptat de Camera Deputaților și promulgat. „Este o lege care vine ca o măsură reparatorie firească pentru toți mureșenii care au suferit din cauza poluării de la Combinatul Azomureș”, declara deputatul Vasile Gliga în ziua în care proiectul de Lege a fost votat în unanimitate de parlamentarii aflaţi în Plenul Camerei Deputaţilor.
16. În anul 2016, cu Vasile Gliga la conducerea Federaţiei de Dans Sportiv din România, ţara noastră a ajuns pentru prima oară pe locul 1 în lume, la egalitate cu Italia, ca număr de medalii obţinute la dans sportiv, cu peste 10 titluri de campioni mondiali și dansatori în finale ale marilor competiții internaționale.
17. După 39 de ani sacrificaţi în slujba lutieriei, meşterul de instrumente muzicale Vasile Gliga s-a înscris la studii doctorale în cadrul Universităţii „Transilvania” din Brașov, la Facultatea de ingineria lemnului, cu teza de doctorat „Cercetări privind influența unor factori specifici de material asupra calității sunetului viorilor din lemn.”
18. În 2020 a fost publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul ministrului educației și cercetării privind aprobarea standardului de pregătire profesională și a programei școlare pentru pregătirea practică, pentru învățământ profesional, inclusiv dual, pentru calificarea profesională „lutier”, în urma demersurilor lui Vasile Ghiorghe Gliga, în colaborare cu Liceul Silvic – Gurghiu şi Grupul Școlar „Ion Vlasiu” din Târgu Mureș, care în urmă cu 43 de ani îl exmatriculase, deși învăța foarte bine, dar făcuse “greșeala” de a se însura. Prin acest gest Vasile Gliga a dat dovadă că este un om de mare nobleţe sufletească şi că acceptarea, toleranţa şi iertarea sunt lecţiile care i-au schimbat cursul vieţii.
19. Pe data de 19 aprilie 2020, Vasile Gliga şi soţia sa, Elena (născută Crişan), au aniversat 42 de ani de căsnicie, din a căror poveste de dragoste s-au născut trei copii: Cristian, Dumitriţa şi Mirona, azi fiecare dintre ei modele de admiraţie profesională. Vasile Gliga a fost mereu un familist convins, care a militat toată viaţa pentru responsabilitate faţă de valorile şi semnificaţia profundă a familiei.

    

20. Azi, pagina de facebook a reghineanului Vasile Gliga este urmărită pe plaforma online de 13.232 de persoane. Unul din marile vise ale sale este să construiască prima „Filarmonică în Oraşul Viorilor”. O sală de concerte de ultimă generaţie, care să creeze potenţial turistic – cultural, cu artişti angajaţi să creeze divertisment şi care să găzduiască săptămânal concerte pentru iubitorii de muzică din toată lumea.

    

About Author

Robert Mihai

See author's posts