DOAMNE, NU-ŢI CER MINUNI ŞI NICI LUCRURI IMPOSIBILE…ÎNVAŢĂ-MĂ ARTA PAŞILOR MICI !

Cred că mulţi dintre cititorii site-ului „viselenuautermenlimita.ro” au auzit de romancierul, eseistul şi aviatorul francez Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry (n. 29 iunie 1900 -d. 31 iulie 1944) care a devenit foarte cunoscut într-un cerc larg de cititori în special datorită povestirii „Le Petit Prince“ (Micul Prinţ) care a scris-o în anul 1943 cu un an înaintea morţii sale. A fost una din cele mai răspândite cărți din lume, tradusă în trei sute șaizeci și una de limbi şi pe care am ajuns să o descopăr personal prima oară în anul 1993 datorită profesoarei mele de limba franceză Maria Bogdan. Am fost fascinat în copilărie de această povestire şi nu am uitat niciodată de atunci celebra sa deviză: „Numai cu inima poți vedea bine, lucrurile esențiale rămân ascunse ochilor“. Peste ani de zile după ce m-am maturizat şi am început să citesc mult mai mult şi mult mai profund am descoperit şi rugăciunea lui Antoine de Saint-Exupéry „Învaţă-mă arta paşilor mici” scrisă de romancierul francez în unul din cele mai grele momente din viaţa lui pe care o pot citi şi reciti şi de 100 de ori pe zi fără să mă satur să mă minunez de inteligenţa autorului acestor versuri memorabile. Motiv pentru care m-am hotărât să o reproduc şi pe site-ul „viselenuautermenlimitat.ro” pentru cititorii noştri care încă nu au descoperit-o pentru a ajuta cât mai mulţi oameni în momentele grele să aibă înţelepciunea romancierului când vor să îi ceară ceva lui Dumnezeu. Citind această rugăciune poate unii dintre cititori vor descoperii din prima profunzimea acestor cuvinte, iar altora le va lua o viată întreagă să le cuprindă şi să le înţeleagă la adevărata esenţă a acestor cuvinte ziditoare.

„Doamne, nu-ți cer minuni și nici lucruri imposibile, îți cer doar putere pentru fiecare zi. Învață-mă arta pașilor mici. Fă-mă atent și inventiv, ca în rutina zilelor să mă pot opri în fața descoperirilor și a experienței care m-au intrigat. Învață-mă să gestionez corect timpul vieții mele. Oferă-mi un simț al observației, pentru a putea diferenția lucrurile importante de cele mai puțin importante. Îți cer să-mi dai puterea reținerii și a înțelegerii, ca în viață să nu deviez de la ceea ce este important, dar să-mi planific rațional timpul, să pot vedea și vârful muntelui, și valea și uneori să pot găsi timp pentru bucuria artei. Ajută-mă să înțeleg că visele nu sunt un ajutor. Nici dorul față de trecut, nici dorințele față de viitor. Ajută-mă să fiu aici și acum și să percep această clipă ca cea mai importantă. Apără-mă de credința naivă că totul în viață trebuie să fie ușor. Oferă-mi conștientizarea faptului că toate greutățile, înfrângerile, căderile și nemulțumirile sunt o parte firească a vieții, datorită căreia creștem și ne dezvoltăm. Adu-mi aminte că inima mereu e în conflict cu rațiunea. Trimite-mi la momentul potrivit pe cineva care va avea curajul să-mi spună adevărul, dar să o facă cu dragoste. Știu, multe probleme se rezolvă fără să faci nimic, deci învață-mă să aștept. Știi cât de mult avem nevoie de prietenie. Ajută-mă să merit acest dar al sorții. Dă-mi o fantezie bogată, ca la momentul potrivit, la timpul potrivit, vorbind sau tăcând, să pot oferi cuiva căldura necesară. Fă-mă omul care poate ajunge și până la cei căzuți. Ferește-mă de frica evitării lucrurilor importante din viață. Nu-mi da ceea ce vreau, doar ceea ce-mi trebuie cu adevărat.”