Site-ul „visurilenuautermenlimita.com” confirmă faptul că avocatul-jurist Dr. Truția Eugen fost prefect de Sighişoara şi vicepreședinte al CJ Mureș a fost deținut politic !

Deși anul acesta, în luna aprilie, s-au împlinit 52 de ani de la moartea avocatului-jurist  Dr. Eugen Truția uneori ortografiat Truţa (1879-1968), fost prefect al județului Târnava-Mare, vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș, prim-pretor al Plășii Reghinul de Jos  și notar public, nici unul dintre biografii săi nu au adus dovezi că reghineanul a fost arestat de Organele de Securitate ale fostului regim comunist ci doar au făcut presupuneri.

După mai multe cercetări pe cont propriu, jurnalistul Matei Robert Mihai a descoperit în matricolele Institutului de Investigații și de Cercetare a Crimelor Comunismului din România fișa de ,,Deținut Politic” cu Ordinul Nr. 13465 și decizia prin care a fost întemnițat în Penitenciarul Târgu-Mureș în 6 septembrie 1952, cel mai probabil pentru convingerile și acțiunile sale politice din trecut. La acea dată, fostul avocat născut în 12 august 1879  la Reghin, era domiciliat în comuna Apalina, azi Cartier al municipiului, și chiar dacă nu a fost condamnat oficial din lipsă de probe, a fost eliberat cu domiciliu forțat în mai multe sate din apropierea Reghinului și a fost supravegheat de Organele de Securitate în permanență, până la moartea sa. 

S-a născut la Reghinul Săsesc, pe 12 august 1879 în familia judecătorului Dumitru Truția și Valeria Tuția. În 1899 a aboslvit Gimnaziul greco-catolic din Blaj.  În 1901-1904 a frecventat cursurile Facultăţii de Drept și Științe Politice, din cadrul Universității „Eötvös Lorand” din Budapesta ( Eötvös Loránd Tudományegyetem). În 1907  își susține la Cluj-Napoca, lucrarea de doctorat în științe juridice.   În 1909 participă alături de alți intelectuali reghineni la diferite acțiuni, având ca scop strângerea de fonduri pentru școlile confesionale românești. În 1911 a devenit membru ordinar al Despărțământului Reghin al Astrei în mandatul preşedintelui Dr. avocat Ioan Harşia. 

În 1915 a participat la Primul Război Mondial, în calitate de dr. căpitan în armata austro-ungară. Iată cum îl descrie Dr. Eugen Nicoară într-un manuscris intitulat „Medalioane Mureşene” –„Eram subofițer sanitar în anul 1917, în orașul Gyorma, unde s-a refugiat Regimentul 22 Honvezi din Târgu Mureș, după intrarea României în război. În curtea unde aveam locuința exista un grajd în care soldații români îngrijeau caii ofițerilor. Între soldați am cunoscut pe Iuan Pintican din comuna Frunzeni, județul Mureș, care nu întâmplător, ci a fost direct ales să îngrijească doi cai albi ai căpitanului Eugen Truția din Reghin. Nici bănuiam atunci că în curând ne vom înrudi și vom fi cei mai buni prieteni pe viața întreagă. (Referirea la înrudire se referă la faptul că Eleonora Nicoară sora doctorului a fost căsătorită cu Aurel Truţia, fratele juristului ) Eugen Truția s-a născut din familia judecătorului D. Truția, originar din Beica de Sus. A studiat la Blaj, unde a făcut liceul și bacalaureatul, apoi a făcut dreptul și a fost advocat în Reghin. A luat parte la războaiele din 1914/1918, pe frontul din est, unde s-a îmbolnăvit și a fost repartizat la partea sedentara a regimentului din Gyorma, lângă Criş-Tisa. După unirea Ardealului cu România a fost primpretor la Reghin. Sub guvernul lui Tache Ionescu a fost prefect la Sighișoara. Apoi a fost numit notar de stat în Reghin. A făcut politică alături de Iuliu Maniu, care a fost găzduit în casele sale cu prilejul alegerilor. Alături de Maniu venea atunci la masă bogată a lui Eugen Truția și Vaida-Voievod, Mihai Popovici, Cicio Pop, Paul Brătășanu și Nicolae Titulescu, precum și Voicu Nițescu, care era candidat de deputat la Reghin. La alegeri a reușit mereu Octavian Goga, susținut de Harșia, Maloș și de mine, precum și de Aurel Baciu decanul Baroului advocațial din Târgu Mureș”.

În 1918 s-a angajat în lupta pentru desăvârșirea unității naționale. A participat la adunarea intelectualilor români, din Reghin ținută la 5 noiembrie, în problema constituirii Secției Consiliului Național Român din Reghin. Tot atunci a fost constituită în oraș  și Garda civilă a Reghinului, formată din români, sași și maghiari, care au format trei companii, numărând 300 de membri, care purtau un semn distinctiv de culoare albă la braț, sub comanda comună a Dr. Eugen Truța, Dr. Bertin Ferencz și Laszlo. Garda condusă de Eugen Truța a funcționat până la intrarea Armatei Române în Reghin, după care ordinea a fost asigurată de armată și Garda națională română. În ședința extraordinară a Reuniunii ,,Cununa Sfânta Maria” a femeilor române din Reghin, ținută în oraș la 26 noiembrie 1918, a fost ales ca delegat al acestei Reuniuni, pentru a participa la Marea Adunare de la Alba-Iulia.  În ședința extraordinară a Reuniunii ,,Cununa Sf. Maria” a femeilor române din Reghin, ținută în oraș la 26 noiembrie 1918 a fost ales ca delegat al acestei Reuniuni pentru a participa la Marea Adunare de la Alba-Iulia. 

După Unire, s-a aflat printre primii intelectuali români care s-au pus la dispoziția noului prefect român, Dr. Ioan Vescan, instalat la 9 ianuarie 1919. Deși la începutul lunii decembrie a anului 1918 și-a deschis un birou de notar public în Reghin, la propunerea prefectului de atunci, a fost numit pe 10 ianuarie 1919, de către Consiliul Dirigent, Resortul de Interne, prim-pretor la Pretura Reghinul de Jos, funcție pe care o va deține până în luna decembrie a anului 1921. 

În 4 ianuarie 1922 a fost numit prefect al județului Târnava-Mare, a cărui reşedinţă era oraşul Sighişoara pentru o scurtă perioadă de timp, după care și-a reluat activitatea de notar public la Reghin.  

În 4 iunie 1926 a fost ales consilier în cadrul Consiliului Județean Mureș, și în prima ședință a fost ales vicepreședinte al Consiliului Județean, coincidență sau nu, tot în luna iunie pe data de 24 în 2016, exact la 90 de ani de la acel eveniment, un alt reghinean născut tot în Reghin și cu domiciliu în Apalina, Alexandru Cîmpianu *(fost comisar șef de poliție și comandant al Poliției Reghin) era ales vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș. Eugen Truția și-a susținut teza de doctorat în științe juridice la Cluj și a absolvit Facultatea de Drept și Științe Politice ,,Ferenc József ” din Budapesta.  Cine a spus că istoria se repetă, a avut dreptate. 

Dr. Eugen Truţia a fost şi un mare vânător, un mare admirator şi prieten al MS Regelui Ferdinand I, iar doctorul Eugen Nicoară confirmă aceste lucruri în același manuscris în care mai precizează : Statura și înfățișarea doctorului Eugen Truția se asemăna cu a Regelui Ferdinand, pe care l-a servit ca însoțitor de vânătoare în munții Gurghiului, pe care l-a îndrăgit în așa măsură încât și-a cladit un castel de vânătoare, unde venea foarte des la odihnă, la pescuit, la vânat cocoși de munte, cerbi , mistreți, urși, etc.”

Istoricul Traian Bosoancă scria în ,,Mureșenii la Marea Unire”, că un alt moment din viața politică, de scurtă durată, a reghineanului Eugen Truția  a fost ,,numirea sa ca prefect, din nou al județului Târnava-Mare, cu data de 17 ianuarie 1930, de către guvernul condus de Iuliu Maniu. El îi succede lui Aurel P. Bănuțiu. Nu va sta mult în fruntea județului, fiind înlocuit, fără să știm motivul, de Dr. Dionisie Moldovan, cu data de 24 iulie 1930”. 

Același istoric mai precizează că, după ce a fost demis, Eugen Truția și-a reluat funcția de notar public la Reghin, și de consilier județean. ,,La congresul organizației județene Mureș, desfășurat la Târgu-Mureș, în data de 8 mai 1936, a fost ales membru în Comitetul Județean.  Pe linie culturală, va activa în continuare în cadrul Despărțământului Reghin al ASTREI, în calitate de casier și apoi membru în Comitet, până în anul 1940”. 

Pe linie profesională a fost membru în Baroul avocaților din județul Mureș, și a făcut parte din Consiliile de administrație ale unor instituții și firme importante, în perioada interbelică și până la Marea Naționalizare : ”Deda Bistra SA pentru comerțul de lemn”, ”Fabrica de piele  – Norbert Schonauer din Reghin S.A.”, și Casa de Păstrare și Credit din Reghin și jur S.A.”.  

Pe 23 septembrie 1937, Dr. Eugen Truţia apare în anturajul regelui Carol al II-lea al României, la o partidă de vânătoare de cerbi pe Valea Gurghiului la Lăpuşna alături de Marele Voievod Mihai (viitorul rege al României), principele de Wied, Anton Mocionyi marele Maestru al Vânătorilor Regale, colonelul August Von Spiess şi nu în ultimul rând principele de Hohenzolern cu maestrul său de vânătoare baronul Halberg şi maiorul Ilie Radu.  

Pe plan politic, odată cu instaurarea guvernului autoritar, condus de patriarhul Miron Cristea (10 februarie 1938), și interzicerea activității partidelor politice, s-a înscris în Frontul Renașterii Naționale ,,unica organizație politică de stat”. A fost numit președintele organizației F.R.N. din orașul Reghin, și ulterior al Partidului Națiunilor și nu în ultimul rând Eugen Truța a fost distins cu Ordinul Coroana României în grad de Ofițer.  

La începutul anilor ’50 Reghinul de altă dată a fost spulberat şi nimicit printre elitele oraşului distruse de conducerea comunistă s-a numărat şi familia Dr. Eugen Truţia care a fost evacuată din impunătoarea lor casă din centrul Reghinului şi împinsă în Apalina. După arestarea  din vara anului 1952 a lotului de intelectuali ai oraşului în frunte cu avocatului Dr. Alexandru Ceușianu renumit avocat, scriitor şi om politic, Ștefan Hintea, profesor, Vasile Horga notar şi fost parlamentar, Melinte Căprucean fost primar al Reghinului, Cornel Hurubeanu student la Facultatea de Medicină din Cluj şi Gheorghe Maior fost director al Băncii „Mureşiana”, pe 6 septembrie în acelaşi an Securitatea l-a arestat şi  avocatul-jurist Dr. Eugen Truţia care a fost închis în Penitenciarul Tîrgu-Mureş. După ce a fost eliberat a primit diverse domicilii forțate în mai multe sate din jurul Reghinului pentru a-i pierde urma foştii săi clienţi. 

După ce i-a fost confiscată averea a mai trăit 20 de ani plini de umilinţe şi neajunsuri urmărit de organele de Securitate până pe data de 12 aprilie 1968, când s-a stins din viaţă în urma accident vascular cerebral. Dr. Eugen Truţia a murit cu o mare durere în suflet că după 1952 nu i-au mai fost recunoscute drepturile în propria lui ţară pentru că a fost membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc. Avocatul a fost înmormântat în mare taină în Cimitirul Bisericii ,,Sfânta Treime”, lângă cavoul dr. avocat Alexandru Ceușianu și al dr. chirurg Eugen Nicoară, președinte al ASTRA Reghin, prefect al județului Mureș și ctitor al Spitalului Municipal și a Casei de Cultură. În plan personal, Eugen Truța a fost căsătorit cu Silvia Șipoș, fiica bogătașului tăbăcar Iosif Sipoș (1861-1932) și a Ecaterinei Șipoș – Rusu (1865-1954) din Reghin, însă din acest mariaj nu am descoperit să se fi născut vreun copil. Silvia Truţia soţia avocatului şi juristului Dr. Eugen Truţia după 14 ani de văduvie şi o viaţă mizeră s-a stins din viaţă la vârsta 94 de ani într-un azil de bătrâni convinsă până în ultima clipă a vieţii că dreptatea e în ceruri.

Surse bibliografice: 

• Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
• Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
• Manuscris „Medalioane Mureşene” autor Dr. Eugen Nicoară, pag. 42-43 – 25. Doctor Eugen Truția
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Tru%C8%9Bia
• Sursa foto – Eugen Truţia cu trofeul de cerb – Colecţia personală Cserei Ronald
• Sursa foto Iuliu Maniu – https://ro.wikipedia.org/wiki/Iuliu_Maniu
• http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/carpatii/1937/BCUCLUJ_FP_279437_1937_005_011.pdf, pag. 29

About Author

Robert Mihai

See author's posts